vineri, 23 septembrie 2011

Timbre cu Franz Joseph Müller von Reichenstein - descoperitorul Telurului

Declarat de către Organizaţia Naţiunilor Unite drept Anul Internaţional al Chimiei - o iniţiativă a Uniunii Internaţionale de Chimie Pură şi Aplicată şi a UNESCO - anul 2011 este dedicat rolului pe care îl joacă chimia în viaţa noastră.
În cadrul institutelor şi societăţilor de specialitate, al academiilor din toată lumea, sub sloganul 'Chimia - viaţa noastră, viitorul nostru', au loc manifestări educative, interactive şi amuzante cu scopul atragerii tinerilor către această ştiinţă.
Alăturându-se manifestărilor ce au loc la nivel global, Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale 2011 - Anul Internaţional al Chimiei, prin care sunt reliefate realizările lui Franz Joseph Müller von Reichenstein - descoperitorul Telurului, cel de-al 52-lea element din tabelul lui Mendeleev care vine direct de pe teritoriul ţării noastre.
Marca poştală a emisiunii are valoarea nominală de 5,00 lei, este machetată în coală de 32 de timbre şi în minicoală de 8 timbre cu o vinietă, iar emisiunea mai conţine şi un plic prima zi, dar şi un carton filatelic.
Începând cu ziua de luni, 26 septembrie 2011, emisiunea de mărci poştale 2011 - Anul Internaţional al Chimiei va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.
Există 2 ipoteze legate de data nașterii și originea sa:
*prima ipoteză este că era de origine maghiară, născut la Sibiu (Nagyszeben / Hermannstadt) la 1 iulie 1740.
*a doua ipoteză este că ar fi fost de origine austriacă, născut pe 4 Octombrie 1742 la Poysdorf .
Cert este însă că a încetat din viață la 12 octombrie 1825 în Viena.
A studiat filosofia, artele și dreptul la Viena iar apoi, între 1763-1768 a studiat la Academia Minieră din Selmecbánya (azi Banská Štiavnica), Slovacia.
Și-a început cariera ca ofițer minier în Transilvania. Datorită cunoștințelor de mineralogie, a avansat repede ajungând supraveghetorul minelor maghiare din Transilvania în 1778, respectiv a minelor austro-ungare în 1802.
În 1782, ocupând funcția de supraveghetor al minelor maghiare din România, a analizat un minereu albastrui provenit din Transilvania numit “Aurul German”. Din acest minereu Müller a extras un metal despre care credea că este antimoniu și ceea ce s-a dovedit a fi în final un 'metallum problematicum'. Verificând structura și compozitia chimică a acestui metal a ajuns la concluzia că nu era antimoniu, așa cum crezuse inițial, ci un element chimic cu totul nou.
În 1789 un alt om de știință maghiar, Pál Kitaibel, a descoperit și el acest metal în mod independent însă i-a acordat tot meritul lui Müller.
Cercetarea metalului a fost continuată de chimistul german Martin Heinrich Klaproth care în 1798 a reușit să izoleze acest nou element, dându-i denumirea de ' telur ' de la latinescul ' tellus ' = pământ.
Chiar dacă nu a continuat să studieze noul element Müller a făcut totuși o mare descoperire: un nou element în minereurile de aur și argint provenite din Transilvania, element care îngreuna considerabil procesul metalurgic. Meritul indisputabil a lui Müller a fost acela de a fi analizat și descris mineralele din munții transilvani, inclusiv a turmalinelor. Müller a fost sprijinit in cercetarea sa de insusi guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. În prezent există un tip de mineral de telur numit după descoperitorul său: müllerine.
Impresionanta colecție mineralogică a lui Müller aparține în prezent de Muzeul de Mineralogie din Cluj-Napoca.
Ordinul Sfântului Ștefan al Ungariei a apreciat într-atât activitatea lui Müller încât i-a acordat titlul de Baron (Freiherr).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu