miercuri, 31 august 2011

Taxa auto a fost redusă cu 25%

 Guvernul a aprobat, astăzi, proiectul de lege privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule care prevede reducerea taxei de poluare cu până la 25%, a anunţat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, la briefingul de presă susţinut la Palatul Victoria.
 Astfel, proiectul de lege prevede că, în cazul în care taxa de poluare plătită după 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea acestei legi, contribuabilii să poată depune o cerere prin care să solicite restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită. 'Cei care după 1 iulie 2008 de când a intrat prima lege în vigoare au plătit mai mult, vor primi înapoi banii care au fost plătiţi suplimentar', a explicat ministrul Laszlo Borbely.
 Potrivit proiectului de lege, care are la bază principiul 'poluatorul plăteşte', taxa de poluare va fi plătită, o singură dată, atât pentru autovehiculele noi sau second-hand care sunt înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent dacă autovehiculul este produs în ţară sau străinătate, cât şi pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007 pentru care nu a fost plătită o astfel de taxă.
 Pentru autovehiculele înmatriculate înainte de anul 2007, taxa de poluare va fi achitată la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, în cazul înstrăinării acestora, după ce intră în vigoare această lege.
 Totodată, ministrul a menţionat faptul că, prin aceste modificări se are în vedere şi eliminarea sau reducerea numărului de procese aflate pe rolul instanţelor. 'Pentru a putea să dăm un răspuns clar Curţii Europene de Justiţie, care a spus că a fost o discriminare indirectă, adică o perioadă s-au plătit taxe numai pentru o categorie de maşini, nu pentru toate maşinile, am introdus această obligaţie, ca de la data intrării în vigoare a acestei legi, pentru maşinile care au fost înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007, la prima vânzare, cumpărătorul să plătească taxa de primă înmatriculare.', a precizat ministrul.
 Potrivit ministrului Laszlo Borbely, în anul 2010 şi-au schimbat proprietarul un număr de cca. 110 mii de autoturisme, care au fost înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 şi care nu au achitat taxa de poluare. Ministrul estimează venituri suplimentare de cca. 331 de milioane de lei pe an, luând în calcul o valoare medie a taxei. De asemenea, ministrul a mai menţionat că valoarea cheltuielilor estimate cu restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită, va fi de aproximativ 240 de milioane de lei pentru anul 2011, pentru un număr estimat de 56 de mii de autovehicule. Ministrul a mai precizat că în anul 2010, valoarea încasată din taxa de poluare a fost de cca. 700 de milioane de lei.
 Taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu din care sunt finanţate mai multe programe de mediu printre care şi Programul Rabla. În 2010, au fost scoase din circulaţie 190 de mii de autovehicule, iar în 2011 se estimează a fi scoase din circulaţie cca. 110-120 mii de autovehicule. 'Vor fi peste 300 de mii de maşini care nu mai poluează, mai vechi de 10 ani', a declarat ministrul Laszlo Borbely.
 Alte programe finanţate de la bugetul Fondului pentru Mediu sunt: Programul Casa Verde; Programul de împădurire a terenurilor degradate, reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi; Programul de reducere a impactului asupra atmosferei, apei şi solului, inclusiv monitorizarea calităţii aerului; Programul pentru creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; Programul vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare; Programul de realizare a pistelor pentru biciclişti.  Proiectul de lege aprobat astăzi va fi trimis Parlamentului în procedură de urgenţă, potrivit legii.

Îmbrăcăminte şi încălţăminte confiscate la Lugoj

La data de 30 august 2011, comisari din cadrul Gărzii Financiare Timiş împreună cu poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor Timiş au desfăşurat o acţiune în Piaţa 'George Coşbuc' din municipiul Lugoj, pe linia prevenirii şi combaterii faptelor ilegale de comerţ şi pe linia respectării prevederilor legale din domeniul drepturilor de autor si drepturilor conexe.
 Cu această ocazie au fost controlate 23 de societăţi fiind aplicate 19 sancţiuni contravenţionale. Dintre sancţiunile aplicate 12 sunt pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 12/1990 privind activităţile de comerţ în valoare totală de 20.500 lei, 6 amenzi contravenţionale pentru nerespectarea obligaţiei operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale în valoare totală de 31.000 lei fiind dispusă totodată şi măsura suspendării activităţii pentru o perioada de 3 luni pentru trei societăţi comerciale şi un avertisment.
 Deşi acţiunea a avut un caracter preventiv, au fost confiscate mărfuri (articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte) în valoare totala de 9.114 lei, precum şi suma de 1.521 lei care nu a fost înregistrată în gestiune.
 De asemenea au fost identificate, ca fiind abandonate în favoarea statului, mărfuri în valoare totala de 8.230 lei.
De la o societate comercială au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor 715 discuri optice şi 9 casete video.

Piromanii din Gătaia - trei afară, doi înăuntru



În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Gătaia au reţinut cinci bărbaţi, suspecţi că au incendiat în perioada 04.10.2009 - 27.08.2011 mii de baloţi de fân şi zeci grajduri în care erau depozitate furaje.
În noaptea de 26/27.08.2011, poliţiştii au fost sesizaţi despre faptul că a avut loc un incendiu la un fânar în care erau depozitaţi 150 de baloţi de fân, iar din verificările efectuate s-a stabilit că în perioada 04.10.2009 -27.08.2011 aceştia au distrus prin incendiere mai multe de tone de fân şi locuri de depozitare cauzând un prejudiciu de peste 200.000 de lei.
Faţă de trei dintre persoanele implicate Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta a dispus la data de 29 august a.c.,cercetarea lor în stare de libertate fiind luată măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pentru M. Tibor, iar pentru F. C. Lucian şi B. D. Ioan măsura obligării de a nu părăsi ţara 30 de zile.
R. A. Florin, de 18 ani şi L. A,de 17 ani, ambii din localitatea Gătaia, au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria oraş Deta, pe numele cărora au fost emis mandate de arestare preventivă pentru 29, respectiv 20 zile pentru comiterea infracţiuni de distrugere.
Cele două persoane au fost depuse în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

Conflict sudanez pe malul Begăi

Poliţiştii din cadrul secţiei 5, în jurul orei 21.15 au fost sesizaţi prin intermediul apelului de urgenţă cu privire la producerea unui scandal în incinta Oficiului Român pentru Refugiaţi - Timişoara.
La faţa locului poliţiştii au intervenit pentru a aplana conflictul izbucnit între trei persoane, cetăţeni sudanezi. În urma scandalului G. N. Kibron, de 42 de ani, a fost tăiat la mână, iar M. A. Salin, de 22 de ani, a fost tăiat la nivelul feţei de către numitul M. A. Awet, de 21 ani, toţi originari din Eritreea.
Victimele au fost transportate la Spitalul Clinic Municipal pentru acordarea de îngrijiri medicale, tânărul tăiat pe faţă rămânând internat peste noapte.
Poliţiştii i-au întocmit dosar penal lui M. A. Awet, în care se efectuează cercetări pentru a stabili cauzele care au dus la producerea conflictului şi pentru tragerea la răspundere a agresorului.

marți, 30 august 2011

Guvernul a flexibilizat cazierul fiscal şi a introdus trei noi contravenţii

Guvernul a modificat marţi ordonanţa 75/2001 privind cazierul fiscal, stabilind reducerea termenului de radiere pentru contravenţii de la cinci ani la un an şi introducerea a trei noi contravenţii, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Lazăr.
Actul normativ de modificare a ordonanţei 75/2001 are ca scop diferenţierea termenului de radiere a faptelor contribuabililor care se înscriu în cazierul fiscal în funcţie de gravitatea faptei.
Până acum, toate faptele înscrise în cazierul fiscal erau radiate la cinci ani. Infracţiunile, considerate fapte de o gravitate deosebită, vor fi radiate în continuare după cinci ani, în timp ce contravenţiile vor fi radiate după un an.
Oficialul MFP a dat ca exemplu cazul unei firme care era declarată inactivă deoarece contabilul nu a depus o declaraţie de impunere pentru un anumit impozit, inactivitate care era trecută în cazierul fiscal, subliniind că nu era normal un termen de cinci ani de la momentul reactivării până la cel al reluării activităţii, pentru o faptă minoră.
Totodată, în cazierul fiscal au fost introduse trei noi contravenţii - nereţinerea impozitelor cu stopaj la sursă, neprezentarea de către contribuabil a bunurilor impozabile în vederea calculării impozitului de către Fisc, precum şi reţinerea şi nevărsarea unor categorii de impozite şi taxe cu stopaj la sursă, atunci când nu constituie infracţiune, a precizat reprezentantul MFP.

Peste 100 de participanți la cursurile AASA


De la lansarea la Timișoara, în februarie 2011, a Proiectului „Adaptabilitatea angajaţilor, succesul angajatorilor - AASA", selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013 cofinanţat din Fondul Social European  „Investeşte în oameni!”, peste 100 de persoane au participat la cursurile de specializare, structurate în 8 grupe de cursanți.
Acestea au reunit angajați din societăți comerciale de nivel executiv (non-managerial) și de nivel mediu (middle management) care au urmat cursuri de: Comunicare, Valoarea totală a recompenselor - motivarea financiară și non-financiară, Managementul stresului, Eficientizarea muncii , Managementul schimbării și tranzitiei, Competențe sociale și civice,  Abilități manageriale.  
În cursul lunii septembrie, va începe a doua serie de cursuri pentru nivel executiv și nivel mediu.
Reamintim că proiectul este derulat de S.C. Active Job Consulting SRL în parteneriat cu S.C. RoMarketing SRL, Federația Patronilor Bihor și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș. 
Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de adaptabilitate a angajaților și întreprinderilor din regiunile de dezvoltare Vest și Nord-Vest la mediul dinamic în care își desfășoară activitatea.
Beneficiile pentru angajatori se regăsesc în  dezvoltarea capacității interne a firmelor de a-și dezvolta resursa umana, asigurarea unui mediu adecvat de identificare de noi oportunități și soluții, facilitarea înțelegerii corecte a procesului de schimbare și implementarea unei noi paradigme în ceea ce priveste organizarea, implicarea și eficiența.
Creșterea adaptabilității și competitivității angajaților se va face printr-o comunicare constructivă și asertivă, prin organizarea eficientă a muncii, prin înțelegerea necesității și importanței procesului de schimbare în actualul context economic, prin însușirea unor modele noi de schimbare și reconcilierea vieții profesionale cu cea personală.
Cursurile și toate activitățile de evaluare și formare derulate în cadrul proiectului sunt suportate din bugetul acestuia.
Informații suplimentare la tel. 0374160954, amilin@cciat.ro, Alina Milin – responsabil proiect CCIAT sau pe site-ul proiectului www.succesulangajatorilor.ro.
     

ZIUA JANDARMERIEI RURALE

Joi, 1 septembrie a.c., se împlinesc 118 ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Rurale în România.
Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural a constituit o preocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul secolului al XIX-lea. Partidele politice îşi propuseseră ca obiectiv constituirea unei jandarmerii rurale, drept pentru care, în 1885, generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a fost însărcinat cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, iniţiativă rămasă nerealizată.
Doi ani mai târziu, în anul 1887, I.C. Brătianu, în expunerea de motive la Legea comunală, sublinia că 'Gendarmeria comunală rurală va fi mai bună decât poliţia rurală de până acum', a cărei activitate se dovedise nesatisfăcătoare. Această lege a fost adoptată la 7 mai 1887 şi prevedea organizarea, printr-o lege specială, a jandarmeriei rurale, însă lipsa resurselor financiare a întârziat înfăptuirea ei.
Folosindu-se experienţa organizării jandarmeriei ţinuturilor din Moldova anilor 1850-1864, a călăraşilor şi dorobanţilor din Muntenia, plecându-se şi de la faptul că în majoritatea statelor europene exista la acea dată o asemenea armă, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu prezintă Parlamentului Proiectul Legii asupra Gendarmeriei Rurale, proiect adoptat şi promulgat prin Decretul Regal nr. 2919 din 30 august 1893. Publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie 1893, în art. 1 legea statuta: 'Se instituie pentru toată întinderea regatului un corp de Gendarmerie rurală menit a veghea în comunele rurale la siguranţa publică, la menţinerea ordinei şi la executarea legilor. Îndeosebi, Gendarmeria este însărcinată cu paza căilor de comunicaţie. O supraveghere neîntreruptă şi o acţiune preventivă constituie esenţa serviciului său.'
După votarea acestei legi, pentru un timp vor coexista două structuri de jandarmerie:
- o jandarmerie a armatei, existentă încă din 1864, organizată pe escadroane de jandarmi şi companii de jandarmi pedeştri, făcând parte din armata permanentă, subordonată nemijlocit Ministerului de Război şi folosită în Bucureşti şi în marile oraşe;
- o jandarmerie rurală, organizată pe companii, câte o companie în fiecare judeţ, subordonată Ministerului de Interne şi pusă la dispoziţia prefecţilor, subprefecţilor şi primarilor, pentru asigurarea serviciului administrativ în mediul rural.
O a treia formă de organizare, prevăzută în aceeşi lege (art. 73)- jandarmeria comunală -trebuia să se constituie la nivelul celor 3006 comune rurale şi ar fi trebuit să reunească aproximativ 8000 de jandarmi, dar, datorită dificultăţilor financiare, acest proiect nu s-a materializat pe timpul aplicării legii.
În perioada 1894-1896, jandarmeria rurală apărea în următoarea formă de organizare:
- Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale - organ de conducere şi control, cu sediul în Bucureşti, condus de un general de brigadă, având funcţia de inspector general, ajutat de patru ofiţeri superiori;
- 4 circumscripţii de jandarmi, structuri organizatorice având fiecare aceeaşi zonă de responsabilitate ca a unui corp de armată. Acestea erau comandate de câte un ofiţer superior (colonel sau locotenent colonel) şi îşi aveau reşedinţele în Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Galaţi
- 22 de companii (1894-1895) şi 32 de companii (1895-1896), câte una în fiecare judeţ şi conduse de câte un căpitan de jandarmi;
- Companiile de jandarmi erau subdivizate în secţii de jandarmi (la plăşi) iar secţiile în posturi de jandarmi (la sate), încadrate fiecare cu subofiţeri şi trupă. Pe raza unui judeţ, numărul de secţii şi posturi de jandarmi oscila în raport de mărimea judeţului, numărul de comune, densitatea populaţiei şi puterea economică.
Prin Legea Jandarmeriei Rurale se estima ca în cele 32 de judeţe şi 227 reşedinţe de plasă să activeze 69 de ofiţeri şi 1260 de jandarmi, efectiv care trebuia încadrat în decurs de 2 ani. La începutul anului 1896, Jandarmeria Rurală avea deja un efectiv de 59 ofiţeri şi 1040 de jandarmi.
Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută.
Din cadrul legii, rezultă că scopul principal pentru care a fost creată Jandarmeria Rurală a fost acela de a veghea în comunele rurale la menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi executarea legilor. Această structură a fost creată pentru a îndeplini misiuni stabilite de Ministerul de Interne, de prefecţi, de primari (misiuni care vizează ordinea publică) şi misiuni care sprijină activitatea Ministerului Justiţiei şi care sprijină aplicarea corectă a legilor.
Jandarmii urmau ca, după o pregătire specială, să îndeplinească atribuţii de agenţi sau ofiţeri de poliţie judiciară.
În anul 1908, o nouă Lege a Jandarmeriei Rurale face noi precizări asupra unor aspecte ca locul şi rolul instituţiei Jandarmeriei Rurale, organizarea corpului de Jandarmerie, autoritatea ministerelor asupra Jandarmeriei, atribuţiile de poliţie judiciară şi de poliţie militară, stabilind ca principale îndatoriri 'o supraveghere activă, neîntreruptă şi o acţiune preventivă'. Totodată, legea constituie baza legală pentru sporirea efectivelor, ajungându-se în anul 1908 la un număr de 6310 jandarmi, iar în caz de mobilizare se prevedea sporirea semnificativă a acestuia.
Astfel, în timpul Războiului Balcanic din 1913, din cei 6865 de jandarmi rurali mobilizaţi, au încadrat armata operativă un număr de 1138, aceştia remarcându-se pe câmpul de luptă printr-o foarte bună pregătire şi o disciplină exemplară.
Corp militar de elită, Jandarmeria Rurală a fost prezentă în toate marile evenimente sociale, economice, politice şi militare cunoscute în România, aducându-şi o importantă contribuţie la luptele duse de poporul român în Războiul Balcanic şi în cele 2 războaie mondiale.
După mobilizarea din 14.08.1916, Jandarmeria rurală, care avea un efectiv de 9000 de militari, a participat cu aproximativ 30% din acesta la asigurarea mobilizării şi a concentrării contingentelor chemate sub drapel şi a asigurat poliţia frontului, paza şi apărarea punctelor de comandă şi deplasarea coloanelor. În acelaşi timp, i-au revenit misiuni de asigurare a poliţiei în serviciul comandamentelor de etapă şi a serviciului pretoral de anihilare a agenturilor de spionaj, de asigurare a evacuării populaţiei civile şi a autorităţilor române, de pază a lucrărilor de artă.
Desăvârşirea unităţii statului naţional român, precum şi amploarea mişcărilor sociale au pus probleme noi în faţa Jandarmeriei Rurale, care trebuia extinsă uniform în toate provinciile ţării. În acest scop, în perioada martie-noiembrie 1929, în urma apariţiei Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, se aduc modificări substanţiale în organizarea şi funcţionarea armei Jandarmeriei. În urma acestei restructurări, aceasta era organizată astfel: Inspectoratul General al Jandarmeriei, ca organ central, cu sediul în Bucureşti; 11 inspectorate regionale, purtând denumirea regiunilor teritoriale respective, organizate pe legiuni, câte una la fiecare judeţ. Legiunile erau organizate pe secţii (câte una la fiecare plasă), iar secţiile pe posturi comunale.
Modificări neesenţiale ale legii au avut loc în anul 1938, iar între anii 1940 şi 1943, din cauza situaţiei de război, a avut loc trecerea unor unităţi şi subunităţi de jandarmi rurali în subordinea marilor unităţi strategice şi tactice ale Armatei Române.
Pentru o mai bună organizare, impusă de situaţia de război, începând cu 1 iulie 1940, Direcţia Generală a Poliţiei, Corpul Jandarmilor şi Prefectura Poliţiei Capitalei au fost contopite într-un singur organ sub denumirea de Direcţia Generală a Poliţiei şi Siguranţei Statului .
Din primăvara anului 1943 Jandarmeria a trecut în cadrul Ministerului de Război, stabilindu-se şi o ierarhizare a formaţiunilor teritoriale pe posturi, secţii, sectoare, legiuni, subinspectorate şi inspectorate.
În anul 1944 Inspectoratul General al Jandarmeriei, în afara formaţiunilor şi a structurilor teritoriale, mai avea în compunere: un regiment de jandarmi pedeştri în Bucureşti, o legiune mobilă de jandarmi (aproximativ un regiment); 4 centre de instrucţie; un detaşament special pază petroliere; 4 şcoli militare proprii; 34 de companii şi 6 plutoane constituite deja în jandarmeria de campanie.
Din punct de vedere operativ, structurile Jandarmeriei erau subordonate structurilor armatei, participând la acţiunile militare desfăşurate pentru eliberarea ţării.
Începând cu 24 august 1944, Jandarmeria a trecut prin unele restructurări, iar începând cu 23 ianuarie 1949 s-au înfiinţat Trupele de Securitate, ca parte integrantă a Ministerului de Interne.
Jandarmeria în mediul rural s-a conturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiinţat secţii şi posturi în mediul rural, structuri care funcţionează şi în prezent.

Un nou proiect de hotărâre

Consiliul Local Timişoara va lua în discuţie în comisiile de specialitate în perioada următoare materialul mai jos prezentat, care va fi supus votului în plen:
 1. Proiect de hotărâre privind modificarea art. 1 din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timisoara nr. 142/19.04.2011.
Proiectul poate fi vizualizat de către cei interesaţi la adresa de internet www.primariatm.ro, la secţiunea Consiliu Local, categoria Proiecte de hotărâri ale Consiliului Local, sau la avizierele de la sediul Primăriei. Propuneri în legătură cu acest material pot fi trimise până vineri 09 septembrie 2011, către Primăria Timişoara - Biroul Relaţii Publice, cam. 120, prin fax - 0256/204.886, sau e-mail – ciprian.nyari@primariatm.ro.

luni, 29 august 2011

PROGRAMUL CELEI DE-A V-A ETAPE A LIGII I LA FOTBAL, EDITIA 2011/2012


1 Dinamo15...5...5...0...0...12...1
2Rapid12...5...4...0...1...8...3
3 Steaua10...5...3...1...1...10...4
4 U Cluj10...5...3...1...1...7...4
5 CFR Cluj9...5...3...0...2...10...5
6 Pandurii8...5...2...2...1...5...4
7 Petrolul7...5...2...1...2...6...5
8 Otelul7...5...2...1...2...5...4
9 FC Vaslui7...5...2...1...2...6...6
10 Astra7...5...2...1...2...3...4
11 FC Brasov6...5...2...0...3...5...6
12 Sibiu6...5...1...3...1...3...5
13 Gaz Metan6...5...2...0...3...8...11
14 Ceahlaul5...5...1...2...2...5...7
15 Tg. Mures4...5...1...1...3...3...6
16 Sportul4...5...1...1...3...4...11
17 Mioveni3...5...1...0...4...4...10
18 Chiajna1...5...0...1...4...1...9


VINERI, 26.08.2011
JOCUL


FC CFR CLUJ – SPORTUL STUDENTESC

6-1 (1-1)
SAMBATA, 27.08.2011
JOCUL


CS VOINTA SIBIU – CS PANDURII TG. JIU

0 - 0
FC ASTRA – FC “U” CLUJ
0 - 0
DUMINICA, 28.08.2011
JOCUL


FC BRASOV – FC VASLUI

1 - 2
FC CEAHLAUL P. NEAMT – FC RAPID

1 - 2
FC DINAMO  – FC OTELUL GALATI

2 - 1
FC STEAUA – FCM TG. MURES

2 - 0
LUNI, 29.08.2011
JOCUL


CS CONCORDIA CHIAJNA – FC PETROLUL

0 - 2
CS MIOVENI – CS GAZ METAN MEDIAS

4 - 2

Lotul României s-a adunat la Mogoşoaia

În cursul după-amiezii zilei de azi, selecționerul echipei naționale, Victor Pițurcă, a decis să-l convoace și pe fundașul central al lui FC Dinamo București, Cosmin Moți, în cantonamentul reprezentativei României de la Centrul de Fotbal Mogoșoaia.
Moți se va prezenta la Mogoșoaia astăzi, componența definitivă a lotului pentru meciurile cu Luxemburg și Franța urmând să fie stabilită până miercuri, 31 august a.c.
Componența lotului care va aborda următoarele două partide din cadrul preliminariilor EURO 2012, contra naționalelor similare ale Luxemburgului (2 septembrie a.c., de la ora 19.30, adică 20.30 - ora României, pe stadionul Josy Barthel din Luxembourg) și Franței (6 septembrie a.c., de la ora 21.30, pe Național Arena din București):
Ciprian Anton TĂTĂRUȘANU (FC Steaua București), Silviu LUNG (FC Astra Ploiești) și Costel Fane PANTILIMON (Manchester City FC) - portari
Ionuț Cristian SĂPUNARU (FC Porto), Alexandru MĂȚEL (FC Astra Ploiești), George Daniel GALAMAZ (FC Steaua București), Vlad Iulian CHIRICHEȘ (CS Pandurii Lignitul Târgu Jiu), Nicolai Dorin GOIAN (Glasgow Rangers FC), Ștefan RADU (SS Lazio), Răzvan Dincă RAȚ (FC Shakhtar Donetsk) și Iasmin LATOVLEVICI (FC Steaua București) - fundași
Gabriel Andrei TORJE (FC Dinamo București), Bănel NICOLIȚĂ (FC Steaua București), Răzvan COCIȘ (FC Rostov), Costin LAZĂR (PAOK Salonic), Alexandru BOURCEANU (FC Steaua București), Ovidiu PETRE (Modena Calcio), Cristian TĂNASE (FC Steaua București) și Ovidiu HEREA (FC Rapid București) - mijlocași
Gheorghe BUCUR (Kuban Krasnodar), Ianis Alin ZICU (TSKA Sofia), Ciprian Andrei MARICA (FC Schalke 04) și Bogdan STANCU (Orduspor Kulubu) - atacanți.

Biroul de Conducere care va reprezenta studenţii din România în anul universitar 2011-2012

Adunarea Generală a ANOSR 2011 Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a desfăşurat, în perioada 25-28 august 2011, la Iaşi, Adunarea Generală ANOSR. Liderii organizaţiilor studenţeşti din 16 centre universitare s-au întâlnit pentru a dezbate problemele studenţilor din România, şi pentru a propune soluţii viabile la acestea.
Unul dintre punctele de pe ordinea de zi a Adunării Generale a fost alegerea Biroului de Conducere, care va reprezenta la nivel naţional şi internaţional studenţii din România în anul universitar 2011-2012. Aceştia sunt :
Preşedinte - Daniela ALEXE - 0753 152276 - email: daniela@anosr.ro
Secretar General - Mihai DRAGOŞ - 0746 259430 - email : mihai@anosr.ro
Vicepreşedinte Educaţional - Delia GOLOGAN - 0756 102245 - email: delia@anosr.ro
Vicepreşedinte Educaţional - Maria PĂDURE - 0725 611142 - email : maria@anosr.ro
Vicepreşedinte Educaţional - Anca PRISĂCARIU - 0724 441601 - email: anca@anosr.ro
Vicepreşedinte Relaţii Interne - Bogdan MUNTEANU - 0755 873976 - email : bogdan@anosr.ro
Vicepreşedinte Relaţii Internaţionale - Teodora TALPEŞ - 0757 573389 - email: teodora@anosr.ro
Vicepreşedinte PR - Vlad BOLDURA - 0737 969195 - email : vlad@anosr.ro
Vicepreşedinte Financiar - Andrei CERBU - 0740 027808 - email : andrei@anosr.ro
De asemenea, în cadrul Adunării Generale s-au trasat direcţiile pe care ANOSR le va urma în anul universitar 2011-2012. Dintre acestea, menţionam principalele priorităţi ale federaţiei:
 *Legea Educaţiei să fie în concordanţă cu nevoile şi viziunea studenţilor (menţionăm intenţia de a modifica Legea Educaţiei, astfel încât studenţii să fie reprezentaţi în procent de 25% în Alegerea Rectorului, implementarea Statutului Studentului, implicarea în metodologiile secundare legii)
 *Dimensiunea Socială a Educaţiei (continuarea demersurilor pentru reducerea regiilor de cămin, eliminarea taxelor ascunse din universităţi)
 *Reprezentare Internaţională (organizarea de către ANOSR a Adunarării Generale ESU ( Organizaţia Europeană a Studenţilor), în aceeaşi perioadă cu întâlnirea ministerială Bologna de la Bucureşti)
 *Procesul Bologna (analizarea modului de implementare a Procesului Bologna şi promovarea de soluţii)
 *Dezvoltarea şi consolidarea mişcării studenteşti din România.

Pe 1 septembrie se lansează apelul de proiecte pentru prima împădurire a terenurilor agricole

În perioada 1 – 30 septembrie 2011 se va desfasura a treia sesiune din acest an pentru depunerea proiectelor de finantare aferente Masurii 221 „Prima impadurire a terenurilor agricole”, PNDR.
Fondurile nerambursabile disponibile vor fi de 50 milioane de euro.
Proiectele vor putea fi depuse la Oficiile Judetene ale Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), zilnic intre orele 9- 14, ultima zi pentru depunere fiind 30 septembrie 2011, ora 12.
Implementarea acestei masuri de finantare are ca scop imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a terenurilor agricole prin impadurire. Masura este destinata prevenirii pagubelor produse de factorii naturali daunatori, reducerii eroziunii solurilor, imbunatatirii capacitatii de retentie a apei, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin mentinerea sau cresterea biodiversitatii.Obiectivul specific al finantarii nerambursabile este cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a apei, solurilor, a padurilor cu rol de protectie impotriva factorilor naturali daunatori, precum si de asigurare a functiilor recreative, pe baza rolului multifunctional al acesteia.
Cu ajutorul acestei masuri se pot impaduri toate terenurile agricole la nivelul intregii tari, cu exceptia pajistilor permanente neafectate de procese de degradare a solului. Astfel, se poate asigura si impadurirea terenurile agricole din jurul oraselor cu conditia respectarii cerintelor specifice ale acestei Masuri de finantare. Pot fi impadurite si terenurile care contin soluri nisipoase si/ sau mobile, terenurile situate in lunca Dunarii sau in luncile raurilor dar si terenurile afectate de eroziune sau desertificare.
Solicitantii fondurilor nerambursabile pot fi persoanele fizice, inclusiv persoane fizice autorizate, persoanele juridice, grupurile sau asociatiile de persoane fizice sau juridice, precum si autoritatile publice locale detinatoare de teren agricol.

Caraş-Severin / Cuţitarul din gară

Lucrătorii Postului de Poliţie Transporturi Caransebeş au fost sesizaţi în seara zilei de 28.08.2011, cu privire la faptul că un bărbat aflat în staţia CFR Caransebeş ameninţă călătorii cu un cuţit.
Poliţiştii l-au identificat pe bărbat, acesta fiind C.IULIAN, în vârstă de 61 de ani, care i-a ameninţat pe I.MARIAN şi P.CONSTANTIN cu un cuţit.
Bărbatul a fost condus la sediul poliţiei unde oamenii legii i-au întocmit un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de port fără drept a cuţitului.

vineri, 26 august 2011

Întâlnirile JTI 2011 la Timişoara

Japan Tobacco International România anunţă 'Întâlnirile JTI 2011', eveniment anual de prestigiu, în cadrul căruia, pe 4 şi 5 septembrie 2011, Baletul Naţional din Chile va susţine spectacolul 'Noche Bach', pe muzica lui Johann Sebastian Bach şi în coregrafia lui Gigi Căciuleanu.
'Întâlnirile JTI', eveniment ajuns la cea de-a XII-a ediţie, se va desfăşura şi în acest an în cadrul Festivalului şi Concursului Internaţional 'George Enescu'. Pe 4 şi 5 septembrie, la Sala Mare a Teatrului Naţional 'I. L. Caragiale', iubitorii dansului se vor întâlni cu celebrul coregraf român Gigi Căciuleanu şi 'El Banch', Baletul Naţional Chilian, care va susţine spectacolul 'Noche Bach', format din două părţi, 'Consiertos' şi 'Cantico'. În premieră, anul acesta 'Întâlnirile JTI' vor veni în întâmpinarea publicului din alte trei oraşe: Sibiu - 7 septembrie, Cluj Napoca - 9 septembrie şi Timişoara - 11 septembrie.
Este pentru a treia oară când 'Întâlnirile JTI' se desfăşoară sub egida Festivalului şi Concursului Internaţional 'George Enescu'. În anul 2007, publicul a întâlnit în cadrul Festivalului compania Bejart Ballet Lausanne, cu 'l'Amour, la Danse', în coregrafia lui Maurice Bejart, urmată, în 2009, de Les Ballets de Monte-Carlo, compania oficială a Principatului Monaco, condusă de coregraful Jean-Christophe Maillot, cu spectacolul 'La Belle'.
Baletul Naţional Chilian, fondat pe 15 august 1945, face parte din Centrul de Extensiune Artistică şi Culturală (CEAC), din cadrul Universităţii din Chile. Este cea mai veche şi cea mai importantă companie profesionistă de dans contemporan din ţară şi a primit, de-a lungul timpului, numeroase premii.
Gigi Căciuleanu s-a născut în România, a absolvit Şcoala Naţională Superioară de Coregrafie din Bucureşti şi şi-a şlefuit talentul la şcoala de balet a Teatrului Balşoi. A fost solistul baletului Operei Române, dar a explorat şi dansul experimental, căutând permanent noi căi de exprimare în arta coregrafică, alături de Miriam Răducanu. A preluat conducerea Baletului Naţional Chilian 'El Banch' în anul 2001.
Sunteţi invitaţi, aşadar, la 'Întâlnirile JTI 2011', în Bucureşti (4 - 5 septembrie la Sala Mare a Teatrului Naţional 'I.L. Caragiale'), Sibiu (7 septembrie la Teatrul 'Radu Stanca'), Cluj (9 septembrie la Teatrul Naţional) şi Timişoara (11 septembrie la Teatrul Naţional).
JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional precum Winston, Mild Seven şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour si LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 25.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.jti.com.