Percepţia corupţiei şi calităţii serviciilor din sistemul de sănătate din România

Cercetarea de faţă a avut ca obiectiv investigarea populaţiei cu privire la percepţia corupţiei şi calităţii serviciilor din sistemul de sănătate din România. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1149 de persoane, reprezentativ pentru populaţia cu vârsta peste 15 ani din România. Perioada de realizare a interviurilor a fost 23 - 31 iulie 2011.

PRINCIPALELE CONCLUZII:

Verificarea achiziţiilor publice din sistemul sanitar

Marea majoritate a persoanelor intervievate (89%) sunt de acord cu existenţa unei structuri/instituţii care să verifice contractele pentru medicamente şi consumabile din sistemul sanitar.

Oferire bani sau atenţii

 Aproximativ o treime dintre persoanele intervievate (30%) au oferit în ultimul an bani sau atenţii unor cadre medicale din sistemul public de sănătate.
Ponderea celor care au oferit bani sau atenţii este semnificativ mai ridicată în Bucureşti (47%).

Importanţa factorilor care duc la apariţia corupţiei în sistemul sanitar

 Din punctul de vedere al percepţiei publice, toţi factorii menţionaţi (Fraudarea fondurilor prin deturnarea procedurilor de achiziţii publice şi acordarea de contracte preferenţiale pentru medicamente şi consumabile, Lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate, Subfinanţarea sistemului sanitar, Incompetenţa personalului de conducere, Legislaţia neclară referitoare la modul de decontare a serviciilor medicale efectuate de privaţi din fonduri publice, Inexistenţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt) sunt consideraţi în aproximativ egală măsură ca având multă şi foarte multă importanţă în apariţia corupţiei.
Există o singură diferenţă semnificativă de evaluare. Astfel, subfinanţarea sistemului sanitar este considerat un aspect cu importanţă mai ridicată decât incompetenţa personalului de conducere (86% multă şi foarte multă şi foarte multă importanţă, spre deosebire de 80%).

Utilizarea serviciilor medicale de stat / private:

 Aproape jumătate dintre români (48%) au apelat în ultimul an în majoritate sau exclusiv la serviciile medicale de stat, în timp ce o treime dintre români au apelat doar la acest tip de servicii. Doar 10% dintre români au apelat în majoritate sau exclusiv la servicii medicale private.
 Tipul serviciilor medicale la care s-a apelat în ultimul an variază în funcţie de rezidenţă şi venit. Astfel, procentul celor care au apelat la serviciile medicale private este considerabil mai ridicat în Bucuresti (20%) şi în cadrul segmentului de populaţie cu venit pe gospodărie mai mare de 3.000 de lei.
 Principala motivaţie pentru utilizarea serviciilor medicale de stat este lipsa banilor necesari pentru consultaţiile în clinici private (47%), urmat de încrederea în competenţa medicilor din clinicile de stat (21%).
Principala motivaţie pentru utilizarea serviciilor medicale private este faptul că la clinicile private se beneficiază de servicii medicale mai bune (25%), urmat de încrederea mai mare în competenţa medicilor de la aceste clinici (18%)

Contribuţii salariale la asigurări private:

 Mai mult de 2 treimi din persoanele angajate (68%) declară că sunt de acord să aloce o parte a sumelor plătite pentru asigurările de sănătate pentru a beneficia de servicii medicale private.
 Persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 15-42 ani şi 25-39 de ani sunt cele mai interesate de a plăti asigurări pentru servicii medicale private (75%, respectiv 77%).
Interesul variază semnificativ si în funcţie de venit. Astfel, 77% din persoanele cu venitul pe gospodărie 3.000 lei sunt interesate să plăteasca asigurări pentru servicii medicale private spre deosebire de doar 54% din persoanele cu venit 1.000 lei.

Asigurare resurse (medicamente, instrumente) în spital

 Aproximativ o treime din persoanele care au fost vreodată spitalizate (31%), au trebuit să apeleze la resurse proprii pentru a asigura medicamentele şi instrumentele necesare pe perioada spitalizării. Fenomenul se manifestă în egală măsură indiferent de mediul de rezidenţă sau de venit.
Sondajul de opinie a fost realizat de CSOP la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti.