Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi-a îmbunătăţit metodologia şi eficienţa investigaţiilor, dar instrumentarea acestora de către organismele judecătoreşti sau administrative a fost deseori nesatisfăcătoare, se apreciază în raportul anual al Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), care urmează a fi publicat la 20 iulie, şi al cărui proiect a fost obţinut de AGERPRES.
Documentul observă că, de la adoptarea noii sale legi de organizare şi funcţionare în august 2010, ANI a început să revină la nivelul de performanţă anterior şi a trimis instituţiilor abilitate dosare privitoare la un număr de cazuri privind conflicte de interese, incompatibilităţi şi averi nejustificate. Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia şi eficienţa investigaţiilor, puţine sancţiuni au fost aplicate ca rezultat al descoperirilor ANI, iar cele aplicate sunt rar eficiente.
Majoritatea deciziilor instanţelor privind conflictele de interese în domeniul achiziţiilor publice vin în general prea târziu. Comisiile de cercetare a averilor stabilite prin legea revizuită a ANI la nivelul curţilor de apel se pronunţă de facto asupra calităţii cazurilor transmise de ANI, deşi acest lucru nu face parte din competenţa lor legală, se mai arată în raport.
O astfel de procedură nu numai că întârzie luarea deciziilor judecătoreşti, dar şi dublează rolul curţilor de apel, care ar trebui să aibă competenţa de a se pronunţa asupra cazurilor transmise de ANI. Din acest motiv trebuie luate măsuri pentru a evita acest gen de practică a comisiilor de cercetare a averilor, recomandă documentul. Conform raportului, este nevoie de un amendament suplimentar la lege pentru a permite ANI să atace cu apel decizii ale Comisiei de Cercetare a Averilor.
De la ultima evaluare anuală a Comisiei, specifică raportul, numai două cazuri de averi nejustificate sesizate de ANI au fost confirmate de tribunalele de primă instanţă. În acelaşi timp, un număr de cazuri importante investigate după vechea lege a ANI s-au pierdut din cauza depăşirii termenelor de prescripţie introduse prin legea ANI revizuită în luna august a anului trecut.
Raportul mai notează că România a pregătit un studiu independent al politicii sale anticorupţie. Recomandările conţinute în această evaluare pun accent pe prioritatea politică acordată luptei împotriva corupţiei, dezvoltând o nouă strategie anticorupţie comprehensivă, cu obiective pe termen lung şi implicând membri din cele trei sfere ale puterii şi din societatea civilă, se specifică în raport.
Eficienţa luptei împotriva corupţiei este îngreunată de dificultăţile serioase în recuperarea câştigurilor din infracţiuni Numărul cazurilor de consficare îbn România a bunurilor obţinute ilegal este extrem de redus, în special din cauza posibilităţilor limitate de confiscare oferite de lege, de practica restrictivă a instanţelor şi de lipsa unui comportament proactiv al procuraturii. Procurorul general depune efoturi pentru rezolvarea acestui ultim aspect, însă aceste eforturi întâmpină dificultăţi din cauza resurselor şi, în special, a cadrului legal, se mai arată în raport. În practică, bunurile ilegale nu pot fi consficate decât dacă reprezintă câştiguri directe din infracţiuni pentru care s-a ajuns la o condamnare sau când sunt legate de pagube cauzate de o faptă penală dovedită.
Documentul CE mai subliniază că există probleme şi la confiscarea averilor ilegale trecute pe numele unor terţe părţi. În acest fel, averi ilegale substanţiale scapă controlului, lucru ilustrat recent în cazul anchetelor privind corupţia pe scară largă în rândul poliţiei de frontieră şi a vămii, unde numai o parte relativ mică de bunuri se aşteaptă a fi confiscate, deşi se poate presupune că activităţile ilegale prin care au fost dobândite s-au desfăşurat într-un mod sistematic şi pe o perioadă lungă de timp.
În raport, Comisia Europeană cere României ca, în urma descoperirilor Agenţiei Naţionale de Integritate, să fie aplicate de autorităţile administrative şi judiciare sancţiuni prompte şi de descurajare cu privire la incompatibilităţi, conflicte de interese şi confiscările averilor nejustificate.
Raportul mai recomandă luarea de măsuri pentru unificarea practicii în ceea ce priveşte comisiile de cercetare a averilor şi pentru asigurarea gestionării eficiente a cazurilor, fără a afecta decizia instanţei.
CE recomandă de asemenea îmbunătăţirea cooperării între ANI şi alte autorităţi administrative şi judiciare, în special în zona achiziţiilor publice, precum şi îmbunătăţirea capacităţii de investigare a ANI prin modernizarea sistemului său informatic şi prin evaluări de risc ţintite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu