CE recomandă României să accelereze reforma în justiţie

Raportul anual privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), ce urmează să fie adoptat miercuri de Comisia Europeană /CE/, recomandă o serie întreagă de măsuri pentru reforma sistemului judiciar, în vederea creşterii responsabilităţii şi eficienţei acestuia, potrivit unui proiect al raportului obţinut de AGERPRES.
Documentul subliniază că, de la ultimul raport anual al CE, din iulie 2010, România a înregistrat progrese în direcţia îmbunătăţirii eficienţei procedurilor judiciare şi a continuat pregătirile pentru implementarea celor patru noi coduri în justiţie, care stau la baza unui proces judiciar modern - aşa cum a fost îndemnată de altfel în raportul intermediar al CE din luna februarie 2011, unul strict tehnic.
Dar, pentru a accelera reforma în justiţie în perioada următoare, România trebuie să adopte un plan de implementare a Codului civil şi a celorlalte trei noi coduri judiciare ce vor fi introduse în 2012 şi să creeze un cadru de cooperare cu justiţia şi societatea civilă pentru a facilita ajustările structurale necesare. În acest sens, CE invită România să adopte oficial o strategie de reformă a justiţiei, susţinută de un plan de acţiune, un calendar, un buget adecvat şi un grup de monitorizare care să funcţioneze în comun cu societatea civilă. Consiliul Superior al Magistraturii /CSM/ trebuie încă să-şi dovedească angajamentul faţă de reforme prin rezultate concrete, notează CE în acest context.
Concret, executivul european recomandă, alături de adoptarea unui plan 'cuprinzător' de implementare a noilor coduri, asigurarea de resurse suficiente pentru pregătirea şi reorganizarea tribunalelor şi parchetelor, creşterea capacităţii Institutului şi adoptarea propunerilor acestuia în scopul ameliorării standardelor de pregătire şi recrutare. Propunerile de îmbunătăţire a acestor standarde, formulate în toamna trecută, nu au fost încă adoptate, iar CSM nu a fost întărit, în pofida rolului său important pentru pregătirea implementării codurilor, punctează CE.
Nu mai puţin important, potrivit Comisiei, este să se realizeze o analiză detaliată a dezechilibrelor în ce priveşte volumul de muncă din cadrul sistemului de justiţie. Totodată, este necesar să fie finalizată şi pusă în aplicare propusa revizuire a sistemului judiciar, cu adoptarea unui plan de acţiune şi a unui calendar care să stabilească obiective detaliate şi indicatori ai reformei. De la raportul anual din 2010 nu au avut loc decât puţine progrese 'tangibile' în vederea reglementării dezechilibrelor existente, se menţionează în document.
În paralel, pentru a creşte responsabilitatea sistemului de justiţie, România trebuie să aibă la activ decizii 'transparente şi obiective' în privinţa numirilor în funcţii, a sancţiunilor disciplinare şi de evaluare ale activităţii prestate, şi totodată să introducă un sistem obiectiv şi transparent de promovare în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie /ÎCCJ/. Astfel, în pofida adoptării legii micii reforme în justiţie, prin care atribuţiile ÎCCJ au fost revizuite pentru a permite funcţionarea ei ca o veritabilă curte de casaţie, aceste reforme nu merg suficient de departe pentru a reglementa problema unei jurisprudenţe neunitare, constată CE.
În acelaşi context, raportul CE pune accentul pe necesitatea de a pune în practică publicarea în format electronic a întregii jurisprudenţe şi de a lua măsuri pentru a se asigura că motivările curţilor sunt făcute publice în conformitate cu legea, fără întârzieri. România nu dispune încă de o jurisprudenţă publicată în format complet electronic, iar motivările curţilor sunt frecvent publicate cu o întârziere considerabilă după pronunţarea verdictului, se arată în raport.
În acelaşi timp, inspecţia judiciară trebuie să-şi intensifice activitatea de analiză şi ameliorare a practicii judiciare şi să-şi continue propria reformă.
Documentul precizează că, de la ultima evaluare a Comisiei, România şi-a îmbunătăţit eficienţa procesului judiciar prin simplificarea unor proceduri şi introducerea de noi instrumente juridice vizând, între altele, posibilitatea închiderii cazurilor în lipsa probelor suficiente sau scurtarea proceselor în cazul în care acuzatul pledează vinovat.
În egală măsură, raportul subliniază necesitatea de a se lua măsuri pentru creşterea eficienţei urmăririi cazurilor de corupţie, inclusiv a celor la nivel înalt, dar şi pentru protecţia împotriva fraudelor şi a conflictelor de interese, îndeosebi în ce priveşte achiziţiile publice.
Documentul este al cincilea raport anual de la stabilirea MCV, la aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană /UE/ în ianuarie 2007. MCV a fost introdus pentru a ajuta cele două state să pună în practică un sistem judiciar imparţial, independent şi eficient, similar cu al celorlalte state membre şi capabil să îndeplinească obligaţiile aferente apartenenţei României şi a Bulgariei la UE. Acest sistem include capacitatea de a combate corupţia şi, în cazul Bulgariei, şi de a lupta eficient contra criminalităţii organizate