19,26 de trimiteri postale pe cap de locuitor

Bucuresti - Raportul de date statistice privind serviciile postale in anul 2010, publicat de ANCOM, arata ca piata a scazut cu 10,4% din punctul de vedere al traficului total postal, o scadere de trei ori mai mica decat cea inregistrata in anul 2009. Dupa ce in anul 2009 traficul postal international a inregistrat o crestere de peste 60%, in anul 2010 acesta a reintrat pe o panta descrescatoare, diminuandu-se cu 6%.
In anul 2010 in Romania au circulat 412.535.899 de trimiteri postale, ceea ce inseamna o medie de 19,26 de trimiteri postale pe cap de locuitor fata de 21,46 de trimiteri in anul 2009. Din numarul total de trimiteri procesate in anul 2010, CNPR a procesat 79,75%, adica 328.979.895 de trimiteri, in timp ce urmatorii zece furnizori in functie de volumul de trimiteri au realizat un trafic de 65.333.314 de trimiteri, ce reprezinta 15,84% din totalul traficului de trimiteri procesate, restul furnizorilor avand un volum de 18.222.690 de trimiteri, ceea ce reprezinta 4,41% din acest segment de piata.
Un procent de 93,5% din traficul postal total aferent anului 2010 este reprezentat de trimiterile postale interne, care au inregistrat o scadere de 10,7% fata de anul 2009, ajungand la valoarea de 385.592.270 de trimiteri, in conditiile in care traficul intern realizat de CNPR a scazut cu 16,4%, iar cel realizat de ceilalti furnizori a crescut cu 21,2%.
Aceeasi dinamica s-a inregistrat si in cazul trimiterilor internationale, unde traficul total (26.943.629 de trimiteri) a scazut usor (-6,1%) fata de anul 2009; pe acest segment de piata, CNPR a procesat cu peste 11% mai putine trimiteri decat in anul 2009, iar ceilalti furnizori au inregistrat o crestere cu peste 36% a volumului de trafic international.
Traficul postal total este format din traficul trimiterilor din posta de scrisori (servicii postale avand ca obiect trimiteri de corespondenta, trimiteri constand in imprimate, pachete mici si trimiteri de publicitate prin posta, cu limita maxima de greutate de 2 kg), traficul de colete si traficul aferent serviciilor postale Express.
In anul 2010, traficul postal al trimiterilor din posta de scrisori a reprezentat 93,41% din traficul postal total si a inregistrat scaderi atat la nivelul traficului intern (-11,3%), cat si international (-9,1%). CNPR detine o cota majoritara pe acest segment de peste 83%.
Spre deosebire de posta de scrisori, traficul de colete a inregistrat cresteri in anul 2010 atat la nivel intern (+1,7%), cat si international (+11,3%), insa ponderea acestora in totalul traficului postal este de doar 4,25%. In anul 2010 au fost colectate si distribuite un numar de 17.553.254 colete postale, peste 89% dintre acestea fiind procesate de catre furnizorii alternativi de servicii postale.
Desi traficul international aferent serviciilor postale Express a inregistrat o crestere de 54,3%, per total, traficul aferent acestor servicii a scazut cu 2,3%. In anul 2010 traficul postal total aferent serviciilor Express a fost de 9.621.767 de trimiteri postale din care peste 61% au fost procesate de catre CNPR, restul fiind colectate si distribuite de catre ceilalti furnizori.
Si in anul 2010 s-a constatat intensificarea concurentei pe segmentul serviciilor postale incluse in sfera serviciului universal unde, alaturi de CNPR au mai functionat alti 137 de furnizori, care au reusit sa atraga o cota de piata de 15,7% la nivelul traficului total, de aproape doua ori mai mare decat in anul 2009. Astfel, furnizorii alternativi au procesat in total 51.386.830 de trimiteri postale, in crestere cu 52,9% fata de anul 2009, in timp ce CNPR a procesat 275.302.055 de trimiteri, cu 20,2% mai putin decat in anul 2009.
Segmentul care a inregistrat cresteri (+4,6%) la nivelul traficului total este segmentul serviciilor din afara sferei serviciului universal (servicii care au ca obiect trimiteri de corespondenta, imprimate, trimiteri de publicitate prin posta mai mari de 2 kg , colete interne cu o greutate intre 10 si 50 kg , colete cu limita de greutate intre 10 si 50 kg expediate de pe teritoriul Romaniei catre o adresa aflata in afara teritoriului acesteia, colete postale cu limite de greutate intre 20 si 50 kg expediate din afara teritoriului Romaniei catre o adresa aflata pe teritoriul acesteia, precum si serviciul Ramburs, serviciul Schimbare destinatie, serviciul Livrare speciala, serviciul Confirmare de primire, serviciul Express).
Pe acest segment au fost colectate si distribuite 85.847.014 de trimiteri postale, reprezentand 20,81% din traficul total postal realizat in anul 2010. Atat trimiterile interne, cat si cele internationale au inregistrat cresteri, de 3,5, respectiv 38,2 procente.
Piata serviciilor postale a atins valoarea de 0,35 miliarde euro (1,45 miliarde RON), in scadere cu 2,3% fata de anul 2009.

CE recomandă României să accelereze reforma în justiţie

Raportul anual privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), ce urmează să fie adoptat miercuri de Comisia Europeană /CE/, recomandă o serie întreagă de măsuri pentru reforma sistemului judiciar, în vederea creşterii responsabilităţii şi eficienţei acestuia, potrivit unui proiect al raportului obţinut de AGERPRES.
Documentul subliniază că, de la ultimul raport anual al CE, din iulie 2010, România a înregistrat progrese în direcţia îmbunătăţirii eficienţei procedurilor judiciare şi a continuat pregătirile pentru implementarea celor patru noi coduri în justiţie, care stau la baza unui proces judiciar modern - aşa cum a fost îndemnată de altfel în raportul intermediar al CE din luna februarie 2011, unul strict tehnic.
Dar, pentru a accelera reforma în justiţie în perioada următoare, România trebuie să adopte un plan de implementare a Codului civil şi a celorlalte trei noi coduri judiciare ce vor fi introduse în 2012 şi să creeze un cadru de cooperare cu justiţia şi societatea civilă pentru a facilita ajustările structurale necesare. În acest sens, CE invită România să adopte oficial o strategie de reformă a justiţiei, susţinută de un plan de acţiune, un calendar, un buget adecvat şi un grup de monitorizare care să funcţioneze în comun cu societatea civilă. Consiliul Superior al Magistraturii /CSM/ trebuie încă să-şi dovedească angajamentul faţă de reforme prin rezultate concrete, notează CE în acest context.
Concret, executivul european recomandă, alături de adoptarea unui plan 'cuprinzător' de implementare a noilor coduri, asigurarea de resurse suficiente pentru pregătirea şi reorganizarea tribunalelor şi parchetelor, creşterea capacităţii Institutului şi adoptarea propunerilor acestuia în scopul ameliorării standardelor de pregătire şi recrutare. Propunerile de îmbunătăţire a acestor standarde, formulate în toamna trecută, nu au fost încă adoptate, iar CSM nu a fost întărit, în pofida rolului său important pentru pregătirea implementării codurilor, punctează CE.
Nu mai puţin important, potrivit Comisiei, este să se realizeze o analiză detaliată a dezechilibrelor în ce priveşte volumul de muncă din cadrul sistemului de justiţie. Totodată, este necesar să fie finalizată şi pusă în aplicare propusa revizuire a sistemului judiciar, cu adoptarea unui plan de acţiune şi a unui calendar care să stabilească obiective detaliate şi indicatori ai reformei. De la raportul anual din 2010 nu au avut loc decât puţine progrese 'tangibile' în vederea reglementării dezechilibrelor existente, se menţionează în document.
În paralel, pentru a creşte responsabilitatea sistemului de justiţie, România trebuie să aibă la activ decizii 'transparente şi obiective' în privinţa numirilor în funcţii, a sancţiunilor disciplinare şi de evaluare ale activităţii prestate, şi totodată să introducă un sistem obiectiv şi transparent de promovare în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie /ÎCCJ/. Astfel, în pofida adoptării legii micii reforme în justiţie, prin care atribuţiile ÎCCJ au fost revizuite pentru a permite funcţionarea ei ca o veritabilă curte de casaţie, aceste reforme nu merg suficient de departe pentru a reglementa problema unei jurisprudenţe neunitare, constată CE.
În acelaşi context, raportul CE pune accentul pe necesitatea de a pune în practică publicarea în format electronic a întregii jurisprudenţe şi de a lua măsuri pentru a se asigura că motivările curţilor sunt făcute publice în conformitate cu legea, fără întârzieri. România nu dispune încă de o jurisprudenţă publicată în format complet electronic, iar motivările curţilor sunt frecvent publicate cu o întârziere considerabilă după pronunţarea verdictului, se arată în raport.
În acelaşi timp, inspecţia judiciară trebuie să-şi intensifice activitatea de analiză şi ameliorare a practicii judiciare şi să-şi continue propria reformă.
Documentul precizează că, de la ultima evaluare a Comisiei, România şi-a îmbunătăţit eficienţa procesului judiciar prin simplificarea unor proceduri şi introducerea de noi instrumente juridice vizând, între altele, posibilitatea închiderii cazurilor în lipsa probelor suficiente sau scurtarea proceselor în cazul în care acuzatul pledează vinovat.
În egală măsură, raportul subliniază necesitatea de a se lua măsuri pentru creşterea eficienţei urmăririi cazurilor de corupţie, inclusiv a celor la nivel înalt, dar şi pentru protecţia împotriva fraudelor şi a conflictelor de interese, îndeosebi în ce priveşte achiziţiile publice.
Documentul este al cincilea raport anual de la stabilirea MCV, la aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană /UE/ în ianuarie 2007. MCV a fost introdus pentru a ajuta cele două state să pună în practică un sistem judiciar imparţial, independent şi eficient, similar cu al celorlalte state membre şi capabil să îndeplinească obligaţiile aferente apartenenţei României şi a Bulgariei la UE. Acest sistem include capacitatea de a combate corupţia şi, în cazul Bulgariei, şi de a lupta eficient contra criminalităţii organizate

Europol: Mafia română, albaneză, lituaniană şi nigeriană îşi dispută supremaţia în Europa

Conform unui studiu Europol, Mafia romana, albaneza, lituaniana şi nigeriana îşi dispută supremaţia în Europa. Raportul arata ca cele mai importante trei porturi de la Marea Neagră s-ar fi transformat în porţi de intrare pe vechiul continent pentru cocaina din America Latină.
Oficialii Ministerului român de Interne afirma ca 'Nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate cu dimensiunea fenomenului de trafic de fiinţe umane, migraţie ilegală sau a altor forme de crimă organizată.'.Ba chiar se declară nedumeriţi în privinţa motivelor pentru care Europol a respins majoritatea argumentelor care demonstrau că autorităţile române fac faţă crimei organizate.
CIADO România reaminteşte Ministerului de Administratiei si Internelor despre Raportul Departamentul de Stat al SUA, ce în al 27-lea Raport anual asupra Strategiei Internaţionale de Control al Narcoticelor, făcut public luni (1 martie) se preciza;
Raportul descrie România, Serbia şi Turcia drept ţări importante de tranzit situate pe Ruta Balcanică istorică a traficului de droguri dinspre ţările producătoare de narcotice din est către consumatorii din Europa.România se află de-a lungul Rutei Nord-Balcanice pentru traficul de opiu, morfină-bază şi heroină din Afganistan către Europa. Aproximativ 80% din drogurile care intră în ţară au ca destinaţie, se pare, Europa de Vest. 'Se crede că heroina, ecstasy şi alte droguri sunt stocate în mari cantităţi în România în aşteptarea transbordării ulterioare', se menţionează în raport. Tara serveşte de asemenea drept punct de tranzit pentru traficul de droguri sintetice şi precursori către Turcia şi apoi în Afganistan. Există indicii că România a început să joace un rol tot mai mare ca punct de transbordare pentru cocaina sud-americană către Europa de Vest, potrivit raportului.
Ministerul Administratiei si Internelor nu a avut o reactie fata de Raportul Departamentului de Stat al SUA ce este aproape identic cu cel al EUROPOL.
De asemenea Raportul pe 2010 al Oficiului ONU pentru combaterea Drogurilor mentine Romania pe rutele de tranzit utilizate de traficanti pentru a transporta heroina din Afganistan in Europa Occidentala.Conform raportului afisat pe site-ul UNODC, Romania se afla alaturi de Bulgaria, Serbia, Macedonia si Croatia, pe ruta care leaga Occidentul de Afganistan. Destinatiile favorite pentru traficantii ce utilizeaza aceasta ruta sunt Germania si Olanda, de unde heroina este apoi transportata pe piete de desfacere mai mari, cum ar fi Franta sau Spania. Numai in 2008 pe aceasta ruta au fost tranzitate, conform aprecierilor specialistilor, circa 90 de tone de heroina si morfina, in timp ce autoritatile aflate pe traseu nu au reusit sa intercepteze decat 3% din cantitatea totala estimata.
Totodata conform aceluiasi raport, romanii sunt si printre infractorii arestati in diverse tari pentru trafic de droguri. Astfel, in 2008, 110 romani au fost arestati in Spania si 98 in Italia, sub acuzatia de trafic cu cocaina.

10,1 miliarde de oameni în 2100?

 


Potrivit unui raport revizuit de către ONU, noile proiecţii ar duce populaţia lumii la 10,1 miliarde de persoane în 2100. În 2050, populaţia mondială este de aşteptat să ajungă la 9.3 miliarde, estimându-se o creştere de aproximativ 2,3 miliarde de oameni în următorii patruzeci de ani.
Dezvoltat de Departamentul de Afaceri Economice şi Social al ONU, raportul intitulat "Revizuirea proiecţiilor populaţiei lumii în 2010", a fost lansat marţi, 3 mai. Experţii spun că modificările în calculul de fertilitate pot produce diferite proiecţii pe termen lung.
Proiecţia cea mai puţin optimistă prevede că populaţia lumii va atinge 10.6 miliarde în 2050 şi 15,8 miliarde în 2100. Proiecţia scăderii ratei de fertilitate la nivel mondial ar duce la 8,1 miliarde de oameni în anul 2050, iar populaţia scade constant, până la 6.2 miliarde în 2100.
Pentru experţi, variabila mediană este cea mai plauzibilă. Această proiecţie prevede că populaţia lumii va atinge 9.3 miliarde în 2050 şi 10,1 miliarde în 2100.
Potrivit raportului, 42% din populaţia lumii trăieşte în ţările cu fertilitate scăzută, în cazul în care femeile nu au suficienţi copii, pentru că fiecare femeie se înlocuieşte cu o fată. Ţările cu rate de fertilitate ridicate sunt, în principal, în Africa (39), dar şi în Asia (9), Oceania (6) şi America Latină (4).
Cele mai puţin fertile sunt toate ţările europene, 19 din 51 de ţări din Asia, 14 din 39 de ţări din America, două în Africa (Mauritania şi Tunisia) şi una în Oceania (Australia).
Potrivit expertilor ONU, singurele ţări cu rata înaltă de fertilitate vor continua să crească după sfârşitul secolului. Proiecţiile mediane prezic faptul că ţările cu fertilitate scăzută vor atinge maximum înainte de 2030, după care treptat se va intra în declin.

Comisia Europeană a publicat un Raport privind implicaţiile socio-economice ale cultivării OMG-urilor în Europa

Comisia Europeană a dat publicităţii un Raport către Parlamentul European şi Consiliu privind implicaţiile socio-economice ale cultivării organismelor modificate genetic (OMG), pe baza contribuţiilor statelor membre, aşa cum s-a solicitat în concluziile Consiliului pentru Mediu din decembrie 2008.
Raportul, realizat pe baza rezultatelor unei consultări lansate de Comisie (COM) pentru analiza implicaţiilor socio-economice ale cultivării OMG-urilor, arată faptul că informaţiile existente se bazează frecvent pe idei preconcepute despre cultivarea acestor organisme, care nu sunt sprijinite de fiecare dată de dovezi ştiinţifice şi statistice.
Analiza COM menţionează că, în general, contribuţiile statelor membre şi ale celorlalte părţi interesate au fost expresia unor opinii polarizate, bazate pe informaţii limitate privind contextul european şi influenţate de percepţia iniţială pozitivă sau negativă a respondenţilor privind culturile rezistente la insecte (Bt) sau culturile cu toleranţă la erbicide (HT) în Europa şi în lume.
Comisia a concluzionat că înţelegerea semnificaţiei şi sferei dimensiunii socio-economice a cultivării OMG-urilor variază în mod semnificativ în rândul statelor membre şi al părţilor interesate. Potrivit COM, discuţiile s-au concentrat asupra coexistenţei dintre abordările pro-OMG şi abordările pro-convenţionale/organice de-a lungul lanţului de aprovizionare, impactul asupra biodiversităţii, modificarea practicilor agricole şi posibilităţile de comercializare a produselor, constatându-se existenţa unei game largi de puncte de vedere asupra tuturor acestor aspecte.
Observaţiile statelor membre participante s-au concentrat în mare măsură asupra impactului social şi economic al cultivării OMG-urilor în etapele iniţiale ale lanţului de aprovizionare, cum ar fi producţia de seminţe, cultivarea, apicultura şi creşterea animalelor.
Mulţi respondenţi au subliniat faptul că eventualele evaluări socio-economice din viitor ar trebui să ia în consideraţie şi etica, precum şi alte politici europene (piaţa internă, Politica Agricolă Comună, protecţia mediului etc.), precum şi oportunităţile şi constrângerile juridice la nivel internaţional (în special, în ceea ce priveşte compatibilitatea cu acordurile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi cu Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea).
Potrivit Raportului menţionat, din contribuţiile primite, reiese că numai şapte state membre - Republica Cehă, Germania, Spania, Franţa, Portugalia, România şi Slovacia, au experienţă acumulată în trecut sau în prezent în cultivarea porumbului rezistent la dăunători (Bt) MON 810 în scopuri comerciale. O altă concluzie a analizei COM, este că România a indicat că a cultivat soia HT pe teritoriul naţional înainte de aderarea la UE, fapt ce a dus la creşterea randamentelor cu 31%, în medie.
Astfel, Raportul constată printre altele că, datele economice referitoare la paradigma europeană au provenit din studii efectuate în statele membre cu experienţă în cultivarea de plante modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători.
Aceste studii au demonstrat că, în situaţia în care buruienile şi dăunătorii creează probleme mari, agricultorii care cultivă plante modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători ar putea beneficia de recolte mai mari.
Pentru a completa contribuţiile statelor membre, Raportul conţine şi o trecere în revistă a literaturii ştiinţifice internaţionale existente privind dimensiunea socială şi economică a cultivării OMG-urilor.
Totodată, Raportul demonstrează că analizele economice conferă o imagine bună asupra impactului economic la nivelul exploataţiilor agricole pe plan mondial, în special pentru plantele modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători. Totuşi, este de reamintit că informaţiile disponibile privind impactul social şi efectele pe termen lung asupra lanţului alimentar sunt limitate sau chiar absente.
Pe de altă parte, Raportul oferă o revizuire a constatărilor proiectelor de cercetare finanţate de UE privind perspectivele socio-economice ale cultivării OMG-urilor (CO-EXTRA, SIGMEA, CONSUMERCHOICE).
Conform COM, Raportul privind OMG-urile este punctul de plecare pentru statele membre, Comisia Europeană, Parlamentul European şi toate părţile interesate în procesul de analizare a acestui subiect sensibil. Comisia recomandă ca discuţiile privind OMG-urile să fie aprofundate, pentru a permite evoluţia de la percepţii polarizate la rezultate mai tangibile şi mai obiective.
COM propune, de asemenea, definirea unui set factori fiabili şi indicatori socio-economici exacţi, pentru a identifica într-un mod uniform consecinţele socio-economice ale cultivării OMG-urilor în întreaga UE, inclusiv asupra lanţului alimentar.
Consiliul Mediu din data de 4 decembrie 2008 a solicitat statelor membre colectarea şi schimbul de informaţii relevante cu privire la implicaţiile socio-economice ale cultivării OMG-urilor asupra lanţului alimentar, iar Comisiei să pregătească un raport, pe baza acestor informaţii.
Comisia a obţinut informaţiile cu ajutorul unui chestionar trimis statelor membre, şi statelor participante la Spaţiul Economic European (Islanda, Norvegia şi Liechtenstein). COM a primit contribuţii din partea a 25 de state membre (în afară de Bulgaria şi Italia), Norvegia şi câteva părţi implicate, ultimul răspuns fiind primit în ianuarie 2011.