miercuri, 20 aprilie 2011

Comisia Europeană a autorizat o schemă temporară pentru acordarea unor ajutoare de până la 15 000 euro fermierilor din România

   Comisia Europeana a autorizat miercuri o schema de ajutoare de stat avand un buget de 1,3 miliarde RON (aproximativ 304 milioane euro), al carei obiectiv este sprijinirea fermierilor din Romania care intampina dificultati din cauza crizei economice. Ajutoarele din cadrul acestei scheme pot fi acordate pana la 31 decembrie 2011 sub forma unor subventii directe. Schema face parte din Cadrul temporar pentru masuri de ajutoare de stat destinate sa sprijine accesul la finantare in contextul crizei financiare si economice actuale, adoptat de Comisie in decembrie 2010 pentru a permite statelor membre sa acorde ajutoare in suma limitata producatorilor agricoli primari.  

Schema este accesibila tuturor fermierilor din toate sub-sectoarele productiei agricole primare, cu conditia ca acestia sa nu fi fost deja in dificultate la 1 iulie 2008 (cu alte cuvinte inainte de inceperea crizei), si este limitata in timp pana la 31 decembrie 2011. Se ofera ajutoare sub forma de subventii directe, in suma de pana la 15 000 euro pe fermier, calculate pe baza unor parametri tehnici (suma pe hectar si unitate animal viu), potrivit unui comunicat al institutiei.
"Schema lansata de Romania respecta toate conditiile prevazute de Cadrul temporar de criza. In particular, autoritatile romane au demonstrat ca schema este necesara, proportionala si oportuna pentru a corecta o perturbare grava a economiei. Comisia a considerat, asadar, ca schema poate fi aprobata in temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene", se arata in comunicat.
Comisia a autorizat deja in februarie, ca parte a Cadrului temporar de criza, o schema de credite subventionate pentru fermieri, cu un buget de 120 milioane RON (aproximativ 30 milioane euro).

Guvernul va acorda facilităţi pentru achiziţionarea autovehiculelor electrice sau hibrid



Guvernul a adoptat, astăzi, prin ordonanţă de urgenţă, cadrul legal în vederea acordării de facilităţi persoanelor fizice, unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice care doresc să achiziţioneze autovehicule electrice sau hibrid.

'Este un act normativ extrem de important pentru promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic', a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a subliniat că această decizie este importantă pentru 'viitorul sănătos al cetăţenilor din România şi nu numai'. 

Prin actul normativ adoptat astăzi, începând din acest an, persoanele fizice, unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice care doresc să achiziţioneze un autovehicul electric sau un hibrid şi nu casează un autovehicul, vor primi o subvenţie de până la 20% din preţul autovehiculului, dar nu mai mult de 3.700 de euro, pentru autovehiculele electrice, respectiv o reducere de până la 10%, dar nu mai mult de 1.800 euro, pentru autovehiculele hibrid. 

Persoanele fizice, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice care participă la programul 'Rabla' vor primi, atunci când îşi casează o maşină, patru tichete valorice pentru achiziţionarea unui autovehicul electric, respectiv două tichete valorice pentru achiziţionarea unui autovehicul hibrid. 

Programul va fi susţinut din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu. 

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a explicat că, potrivit unei Directive a Uniunii Europene, toate statele membre au obligaţia să acorde facilităţi în vederea promovării vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. În prezent, statul român acordă ca şi facilitate scutirea de la plata taxei de primă înmatriculare pentru autovehiculele hibrid şi electrice, a explicat ministrul Laszlo Borbely. 

Ministrul Mediului a mai spus că Guvernul va sprijini companiile care doresc să devină partenere în vederea facilitării accesului populaţiei la infrastructura necesară asigurării alimentării autovehiculelor hibrid şi electrice.

Guvernul va acorda facilităţi pentru achiziţionarea autovehiculelor electrice sau hibrid



Guvernul a adoptat, astăzi, prin ordonanţă de urgenţă, cadrul legal în vederea acordării de facilităţi persoanelor fizice, unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice care doresc să achiziţioneze autovehicule electrice sau hibrid.

'Este un act normativ extrem de important pentru promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic', a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern.

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a subliniat că această decizie este importantă pentru 'viitorul sănătos al cetăţenilor din România şi nu numai'. 

Prin actul normativ adoptat astăzi, începând din acest an, persoanele fizice, unităţilor administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice care doresc să achiziţioneze un autovehicul electric sau un hibrid şi nu casează un autovehicul, vor primi o subvenţie de până la 20% din preţul autovehiculului, dar nu mai mult de 3.700 de euro, pentru autovehiculele electrice, respectiv o reducere de până la 10%, dar nu mai mult de 1.800 euro, pentru autovehiculele hibrid. 

Persoanele fizice, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice care participă la programul 'Rabla' vor primi, atunci când îşi casează o maşină, patru tichete valorice pentru achiziţionarea unui autovehicul electric, respectiv două tichete valorice pentru achiziţionarea unui autovehicul hibrid. 

Programul va fi susţinut din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu. 

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a explicat că, potrivit unei Directive a Uniunii Europene, toate statele membre au obligaţia să acorde facilităţi în vederea promovării vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. În prezent, statul român acordă ca şi facilitate scutirea de la plata taxei de primă înmatriculare pentru autovehiculele hibrid şi electrice, a explicat ministrul Laszlo Borbely. 

Ministrul Mediului a mai spus că Guvernul va sprijini companiile care doresc să devină partenere în vederea facilitării accesului populaţiei la infrastructura necesară asigurării alimentării autovehiculelor hibrid şi electrice.

ANAF / Plata impozitului pe profit

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.Plata impozitului pe profit se face astfel:

(1) Prin sistemul plăţilor anticipate, obligatoriu pentru societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine. 

Aceşti contribuabili au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial plăţi anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie. 

Potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr.55/2011 privind indicele de inflaţie utilizat pentru actualizarea plăţilor anticipate în contul impozitului pe profit anual, indicele de inflaţie pentru anul 2011 este 3,2%.

Prin excepţie, contribuabilii nou-înfiinţaţi sau care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată; 

(2) Plata anuală a impozitului pe profit, sistem de plată practicat de următorii contribuabili:

a) organizaţiile nonprofit;

b) contribuabilii care obţin venituri majoritar din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură.

(3) Ceilalţi contribuabili care, potrivit legii, datorează impozit pe profit, au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial, calculat pe baza profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata.

Începând cu anul 2012, aceşti contribuabili urmează să aplice sistemul plăţilor anticipate prevăzut pentru contribuabilii menţionaţi la pct.(1);ATENŢIE! Pentru anul 2011, cu excepţia societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, ceilalţi contribuabili NU au obligaţia efectuării plăţilor anticipate în contul impozitului anual pe profit, calculate pe baza impozitului pe profit din anul precedent şi a indicelui de inflaţie. Informaţii detaliate se pot obţine la:

- birourile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul administratiilor finantelor publice;

- telefonic, la Centrul de asistenţă a contribuabililor, la nr.0314039160;

- accesând pagina de Internet, www.anaf.ro.

Timişoara / SUSPECŢI DE COMITEREA MAI MULTOR FURTURI DE AUTOTURISME REŢINUŢI DE POLIŢIŞTI

Poliţiştii de investigaţii criminale au depistat şi reţinut patru suspecţi de comiterea mai multor furturi de şi din autoturisme pe raza municipiului Timişoara.

În ziua de 19 aprilie 2011, în urma unor investigaţii, poliţiştii au depistat pe Calea Bogdăneştilor din Timişoara, patru tineri din aceeaşi localitate suspectaţi că în perioada februarie - martie 2011 au sustras şase autoturisme de pe raza municipiului Timişoara.

Persoanele în cauză au fost conduse la sediul poliţiei unde au fost identificaţi ca fiind Silviu C., de 15 ani, Oleg S., de 22 de ani, Alexandru L., de 21 de ani şi Remus T., de 24 de ani, toţi din Timişoara.

În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit faptul că cei patru suspecţi, după ce sustrăgeau autoturismele, le dezasamblau şi le comercializau componentele la centrele neautorizate de colectare a fierului vechi.

Cu ocazia verificărilor desfăşurate trei dintre autoturismele sustrase au fost recuperate şi predate părţilor vătămate.

Suspecţii au fost reţinuţi pe bază de ordonanţă de reţinere, iar în cursul zilei de azi vor fi prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă pentru comiterea infracţiunii de furt calificat.

Poliţiştii vor continua cercetările în vederea documentării întregii activităţi infracţionale şi a recuperării prejudiciului cauzat.

Timişoara / Cercetaţi penal pentru că au executat, fără drept, foc de artificii

Poliţiştii au întocmit dosar penal reprezentanţilor unei societăţi comerciale care nu a respectat legislaţia în vigoare privind executarea unui foc de artificii.

Poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Timiş, s-au sesizat cu privire la faptul că, în data de 16.04.2011, în jurul orelor 21.30, în Piaţa Unirii din Timişoara a avut loc un joc de artificii, efectuat fără drept.

În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat că la data de 13.04.2011, reprezentanţii unei societăţi comerciale cu sediul în Bucureşti, societate autorizată să desfăşoare operaţiuni cu articole pirotehnice, au înaintat către Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Timiş, documentaţia necesară in vederea executării unui joc de artificii, cu articole pirotehnice din clasa a II a, pentru data de 16.04.2011, orele 21.00, în Piaţa Unirii din Timişoara, cu ocazia Campaniei pentru Cupa României la fotbal.

Ca urmare a analizării solicitării adresate, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Timiş nu au acordat avizul desfăşurării jocului de artificii, întrucât nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, în vederea prevenirii unor aspecte negative. 

Cu toate acestea, firma respectivă a executat un joc de artificii, fapt pentru care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de 'efectuare fără drept de operaţiuni cu articole pirotehnice', faptă prevăzută şi pedepsită de art. 37, alin.3 din Legea 126/1995 Republicată.

Timişoara / Descoperă Lumea Peşterilor

 
Asociatia Speologica PRUSIK Timisoara va invita la pesteri, munte, aventura si distractie. Uitati de scoala, birou, rate, televizor sau facebook si haideti cu noi! Intre 4 Mai si 15 Iunie va primim cu mic si mare la a XVI-a editie a cursului de initiere in speologie ''Descopera Lumea Pesterilor". Va este dor de un foc de tabara, apa de izvor, excursii, prieteni si experiente noi? Va asteptam cu provocari de neuitat: drumetii, parcurgeri de pesteri, catarat pe coarda, lectii teoretice si practice de fotografie artisticã subterana, cartografieri de pesteri, cursuri de prim-ajutor si educatie montana. Cursurile pregatitoare vor fi tinute de lectori experimentati in fiecare miercuri de la ora 18 la Facultatea de Hidrotehnica.
Cand: 4 Mai - 15 Iunie 
Loc de desfasurare:
• Cursuri si proiectii video: Facultatea de Hidrotehnica (str George Enescu, nr 1/A)
• Excursii: Mtii Banatului (Herculane, Cheile Carasului) si Mtii Apuseni (Valea Sighistelului)
   Înscrierile se pot face:
• prin email: contact@prusik.ro
• la telefon: 0724 236126
Cursul este GRATUIT.

marți, 19 aprilie 2011

Laureaţii Galei Premiilor UNITER 2011, ediţia a XIX-a


În cadrul GALEI PREMIILOR UNITER, ediţia a XIX-a, desfăşurată în seara zilei de 18 aprilie în Studioul 3 al Televiziunii Române, au fost decernate următoarele premii:

Debut

Conrad Mihai Mericoffer pentru rolul Trofimov din spectacolul Livada de vişini la Teatrul Naţional Bucureşti

Cea mai bună scenografie

Dragoş Buhagiar pentru scenografia spectacolului Shaking Shakespeare la Teatrul German de Stat, Timişoara

Cel mai bun actor în rol secundar

Gábor Viola pentru rolul Valerio din spectacolul Leonce şi Lena la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Cea mai bună actriţă în rol secundar

Ana Ciontea pentru rolul Mama tânărului din spectacolul Avalanşa la Teatrul Naţional Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal

Zsolt Bogdán pentru rolul Bergman din spectacolul Strigăte şi şoapte la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Cea mai bună actriţă în rol principal

Ofelia Popii pentru rolurile din spectacolul Felii la Teatrul Naţional 'Radu Stanca', Sibiu

Cea mai bună regie

Andrei Şerban pentru regia spectacolului Strigăte şi şoapte la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Cel mai bun spectacol

Strigăte şi şoapte la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Cel mai bun spectacol de teatru TV

Unde-i revolverul de Görgey Gábor, regia Mircea Cornişteanu

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

D'ale carnavalului de I.L. Caragiale în regia lui Gavriil Pinte, producţie a SRR

Nominalizările au fost făcute de un juriu de selecţie alcătuit din criticii de teatru Andreea Dumitru, Doina Modola şi Ludmila Patlanjoglu, iar juriul final, care a decis câştigătorii dintre cei trei nominalizaţi pentru fiecare categorie, a fost alcătuit din: Alexandru Berceanu - regizor, Maria Miu - scenograf, Ozana Oancea - actriţă, Ion Parhon - critic de teatru şi Sebastian Vlad Popa - critic de teatru.

Premiul pentru critică de teatru, decis de Biroul de conducere al Secţiei Române a AICT, a fost acordat Andreei Dumitru.

În cadrul Galei au mai fost acordate Premiile Senatului UNITER, Premiile oferite de către Preşedintele UNITER, Premiul Mecena, Premiul British Council şi Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2010.

Premiile Senatului UNITER

Premiul de excelenţă

Tamara Buciuceanu

Premii pentru întreaga activitate:

Actor: Ilie Gheorghe

Actriţă: Coca Bloos

Regizor: Tudor Mărăscu

Scenografie: Gabriela Nazarie

Critică şi istorie teatrală: Ion Cazaban

Premiul special pentru muzică de teatru

Gabriel Bassarabescu

Premiul special pentru teatru de păpuşi

Aneta Forna Christu

Premiul special pentru coregrafie

András Lóránt
 
Premii speciale pentru proiecte inedite şi realizări remarcabile 

Teatru3 (Teatru La Cub), Teatrul Naţional 'Vasile Alecsandri' Iaşi

Muzeul Teatrului de Păpuşi şi Animaţie din România, Asociaţia Culturală GAG, Craiova

Premiul Preşedintelui a fost acordat, cu titlu de diplomă de recunoştinţă, reprezentanţilor personalului de scenă din ţară, cu o activitate de peste 30 de ani în instituţiile teatrale de care aparţin: Traian Zecheru - regizor tehnic la Teatrul Naţional Bucureşti; Pompiliu Rădulescu - regizor tehnic la Teatrul Naţional Bucureşti; Viorel Pater - artist plastic, butafor la Teatrul Naţional Bucureşti; Mihai Gheorghe - artist plastic, butafor la Teatrul Naţional Bucureşti; Alexandru Nicolae - tapiţer la Teatrul Naţional Bucureşti; Andrei Pinoşanu - mecanic la Teatrul Naţional Bucureşti; Marian Cotârlă - electrician la Teatrul Naţional Bucureşti; Romulus Dumitrescu - regizor tehnic la Teatrul Odeon, Bucureşti; Gheorghe Vasile - maestru de lumini la Teatrul 'Ţăndărică', Bucureşti; Titi Constantinescu - maestru de lumini la Teatrul Mic, Bucureşti; Marin Ioan - maestru de lumini la Teatrul 'Toma Caragiu' Ploieşti; Constantin Adam - regizor tehnic la Teatrul 'Mihai Eminescu', Botoşani; Tiberiu Molnar - recuziter la Teatrul Maghiar de Stat Cluj Napoca; George Dulămea - regizor tehnic la Teatrul Naţional 'Marin Sorescu', Craiova; Petrică Manea - regizor tehnic la Teatrul Naţional 'Vasile Alecsandri', Iaşi; Valeriu Cristache - şef maşinist la studioul Casandra al UNATC, Bucureşti; Florel Stoean - şef electrician la studioul Casandra al UNATC, Bucureşti

Ioana Ioniţă - machieuză la Teatrul 'Ion Creangă', Bucureşti; Elena Jean - sufleur la Teatrul Naţional Bucureşti; Ioan Lazăr - maestru de lumini la Teatrul 'L.S.Bulandra', Bucureşti, Alexandru Schoulder - maestru de sunet la Teatrul 'L.S.Bulandra', Bucureşti.

Premiul Mecena

acordat doamnei Carmen Palade Adamescu, Preşedinte, Unirea Shopping Centre

Premiul British Council

Premiu pentru întreaga activitate în sprijinirea relaţiilor româno-britanice, acordat lui Ion Caramitru

Premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2010 - concurs desfăşurat de UNITER sub egida Casei Regale a României 

LABIRINT de Radu F. Alexandru

Juriul Concursului de dramaturgie 'Cea mai bună piesă românească a anului 2010' a fost compus din criticii Marina Constantinescu, Nicolae Manolescu şi Marian Popescu.

Paul Privistirescu din Cărpiniş, unul dintre câştigătorii concursului naţional de desen 'Vine, vine Iepuraşul'

Luni, 18 aprilie 2011, la sediul C.N. Poşta Română S.A. din Bulevardul Dacia nr. 140, Bucureşti, a avut loc jurizarea concursului naţional de desen 'Vine, vine Iepuraşul'. Concursul a fost organizat de C.N. Poşta Română S.A. şi s-a adresat copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani.
Juriul, constituit din nume consacrate ale artelor plastice: Prof. univ. dr. Alexandru Ghilduş, Decanul Facultăţii de Arte Decorative şi Design, Universitatea Naţională de Arte, Bucureşti - preşedinte, Iuri Isar - profesor la Liceul de artă 'Nicolae Tonitza', Bucureşti şi Adrian Brăescu - inspector la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dar şi din reprezentanţi ai C.N. Poşta Română S.A.: Nicoleta Micu - Şef Serviciu Relaţii Publice din cadrul C.N. Poşta Română S.A. şi Gabriela Botici - Şef Serviciu Marketing Vânzări Centrul Regional Reţea Poştală Braşov, a desemnat câştigătoare lucrarea Andreei Angheluţă de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 29 din Braşov, care va beneficia, în perioada 15 - 18 iunie a.c., de o excursie la Disneyland Paris.
Câştigătorii unui sejur la munte sau la mare, în spaţiile de cazare ale C.N. Poşta Română S.A., sunt următorii:
Marius Vrînceanu, Şcoala cu clasele I-VIII 'Gheorghe Vâlsan' din Amara, judeţul Ialomiţa, Anna Bereczki, Grădiniţa de copii cu program prelungit Hófehérke din Sf. Gheorghe, judeţul Covasna, Anca Popa, Grădiniţa nr. 17 din Braşov, Ştefania Ţurcanu, Grădiniţa Murgeni, judeţul Vaslui, Paul Privistirescu, Şcoala cu clasele I-VIII din Cărpiniş, judeţul Timiş, şi Gabriel Perianu, Şcoala nr. 116 din Bucureşti.
Proiectul s-a derulat în perioada 28 martie - 15 aprilie a.c. şi face parte din ciclul de competiţii artistice, iniţiat de C.N. Poşta Română S.A., care susţine arta şi valorile culturale româneşti prin încurajarea şi promovarea tinerilor creatori.

Programul stagiunii de muzică militară





Primăria Municipiului Timişoara împreună cu Brigada 18 Infanterie "Banat", Garnizoana Timişoara, reia tradiţia concertelor de muzică militară, în aer liber, lunar în Parcul Central, în prima şi a treia duminică a fiecărei luni.

Sesiunea de concerte se va desfăşura în perioada Mai-Octombrie 2011. Membrii  Orchestrei de Suflători a Garnizoanei Timişoara vor încânta publicul, după următorul program:
  • Luna MAI 2011
  • În data de 1.05.2011, 15.05.2011 şi 29.05.2011 ora 12.00-13.30
  • Luna IUNIE 2011
  • În data de 5.06.2011 şi 19.06.2011 ora 12.00-13.30
  • Luna IULIE 2011
  • În data de 3.07.2011 şi 31.07.2011 ora 12.00-13.30
  • Luna AUGUST 2011
  • În data de 7.08.2011 şi 21.08.2011 ora 12.00-13.30
  • Luna SEPTEMBRIE 2011
  • În data de 4.09.2011 şi 18.09.2011 ora 12.00-13.30
  • Luna OCTOMBRIE 2011
  • În data de 2.10.2011 ora 12.00-13.30
Orchestra abordează mai multe genuri muzicale: muzică clasică – jazz – rock – blues – swing - muzică uşoară – pop - muzica de film, prin care speră să vă încânte inimile.
 

luni, 18 aprilie 2011

Fotbal / Liga I / Etapa 27 / Clasament

Unirea Urziceni - Gloria Bistriţa      2-1
Pătraş '6, Rusescu '77 / Bâlbă '79
Oţelul Galaţi - Dinamo                       3-3
Antal '30, Giurgiu '52, Pena '54 / C. Munteanu '36, Ţucudean '86,  Grigore '90
Pandurii Târgu Jiu - Astra Ploieşti 1-0
Voiculeţ '84
Sportul Studenţesc - Steaua            1-2
Irimia '65 / Maicon '80, '86
FCM Târgu Mureş - Victoria Brăneşti 4-0
Rus '29, Didi '37, Ruiz '45+1 şi Sg. Bar '76 (aut)
FC Braşov - CFR Cluj                             2-2
Ilyeş '64, Distefano '80 (p) / E. Kone '17, I. Rada '78
Rapid - FC Timişoara 3-2
Bozovic '11, Roman '33, Pancu '60 / Zicu '19, Alexa '85
Universitatea Cluj - Universitatea Craiova 3-0
Cojocnean '39, '45, Morar '90+2
FC Vaslui - Gaz Metan Mediaş 3-0
Wesley '20 (p), Adailton '37, Yerro Bello '42.
 


1. Oţelul Galaţi                 27 16 5 6 36-20 53
2. FC Timişoara               27 13 13 1 50-32 52
3. FC Vaslui                      27 14 9 4 39-21 51
4. Steaua Bucureşti        27 13 7 7 36-22 46
5. Rapid Bucureşti          27 12 9 6 37-19 45
6. Dinamo Bucureşti       27 12 8 7 56-43 44
7. Gaz Metan Mediaş      27 10 10 7 30-26 40
8. Astra Ploieşti                27 8 13 6 28-25 37
9. CFR Cluj                        27 8 11 8 39-34 35
10. Universitatea Cluj      27 9 8 10 38-47 35
11. FCM Târgu Mureş     27 9 7 11 29-36 34
12. Pandurii Târgu Jiu    27 8 9 10 30-37 33
13. FC Braşov                   27 6 13 8 26-30 31
14. Gloria Bistriţa             27 8 7 12 30-38 31
15. Univ Craiova              27 6 8 13 27-37 26
16. Victoria Brăneşti       27 4 10 13 29-48 22
17. Unirea Urziceni         27 5 7 15 18-43 22
18. Sportul Studenţesc  27 4 2 21 26-46 14.

Lady Gaga a englezilor vine la Bucureşti




Concertul Amy Winehouse de la Bucureşti a fost confirmat oficial de cei de la Events, organizatorii evenimentului. Show-ul va avea loc pe 15 august 2011 pe stadionul Iolanda Balaş-Soter.
În perioada 26-29 aprilie, primele 1000 de bilete beneficiază o reducere de 20%, astfel preţurile vor fi: Gazon B – 104 lei, Gazon A – 144 lei, Golden Ring – 216 lei, Premium – 280 lei şi Categoria VIP – 600 lei (nu beneficiază de reducere).
De 30 aprilie, biletele vor avea preţuri normale: Gazon B – 130 lei; Gazon A – 180 lei; Golden Ring – 270 lei; Premium – 350 lei; VIP – 600 lei.
Amy Jade Winehouse (n. 14 septembrie 1983) este o cântăreață și compozitoare engleză; stilul pe care îl abordează combină elemente de jazz, soul și rhythm and blues (RnB). S-a făcut remarcată pentru vocea sa puternică, contralto, care îi permite să atingă note muzicale foarte joase. A debutat în 2003 cu albumul intitulat Frank), pentru care primește o nominalizare la Mercury Prize. Winehouse este o dublă câștigătoare a premiului „Ivor Novello” (2004, pentru single-ul Stronger than Me și mai 2007, pentru single-ul Rehab). Tot în 2007, Winehouse câștigă un premiu BRIT la categoria „Cea mai bună cântăreață britanică” și o nominalizare pentru „Cel mai bun album britanic”. În același an, albumul Back to Black a fost anunțat ca unul dintre cele douăsprezece nominalizate pentru Mercury Prize 2007. Winehouse a obținut și trei nominalizări la MTV Video Music Awards.

PESAH -paştele evreiesc

Una dintre sarbatorile evreiesti cele mai respectate, Pesach este o sarbatoare de origine biblica care marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor in Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti, scrie www.romania-israel.com..

Una dintre sarbatorile evreiesti cele mai respectate, Pesach este o sarbatoare de origine biblica care marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor in Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti. Este o sarbatoare de opt zile, care include doua zile speciale de sarbatoare la inceput si doua la sfarsit. In timpul celor opt zile mancam matzah si ne abtinem de la toate produsele facute cu drojdie, pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea dospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii. In primele doua seri de Paste, se tine un Seder in timpul caruia se repovesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In timpul Sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca marror, ierburi amare.

Marile personalitati care au pus bazele spirituale ale poporului evreu sunt Avraham si Sarah, fiul si nora lor, Isaac si Rebecca, si fiul si nurorile acestora, Iacob, Rachel si Leah.

Din Iacob, Rachel si Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de persoane care, in urma unei foamete in Israel, a fost fortata sa se refugieze in Egipt. Aici, aceasta familie a crescut si a prosperat intr-o asemenea masura incat evreii au ajuns sa fie priviti ca o amenintare de catre gazdele lor egiptene. Respectul si admiratia acestora s-au transformat in ura si,in final, intr-un program organizat de sclavie si opresiune. Dupa o serie de amenintari ale lui Moise neluate in seama de catre Faraon, amenintari care au avut ca rezultat cele Zece Plagi, Dumnezeu a eliberat o natiune, provenuta dintr-o familie care avea la origine 70 de persoane. Sapte saptamani mai tarziu, aceasta natiune nou creata primea Tora pe Muntele Sinai.

In timpul unei mese speciale de Pesach, numita Seder, se citeste Haggadah. Haggadah este povestea nasterii evreilor ca popor. Ea trateaza in principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la libertate, dar acopera si intreaga perioada de la Avraham la daruirea Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul nostru national de nastere. Mai mult decat un document istoric, ea vorbeste despre idealuri si valori care constituie esenta constiintei si identitatii noastre nationale.

Cuvantul haggadah inseamna a spune sau a relata. Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextul unui dialog intre parinti si copii. Pesach, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta.

Mesajul inerent in Haggadah este ca identitatea si continuitatea evreiasca se bazeaza pe incurajarea copiilor de a pune intrebari - si pe pregatirea parintilor de a da raspunsuri logice si competente. In iudaism, a fi erudit, invatat si intelept nu este un scop in sine, ci este un mod de viata.

Cuvantul "Pesach" poate fi despartit in doua cuvinte: Peh (gura) si Sach (a vorbi). Aceasta ne aminteste ca desi porunca de a ne aminti de Exod se aplica "in fiecare zi din viata noastra" (Deuteronomul 16:3), totusi, de Pesach nu este de ajuns sa ne amintim, ci trebuie sa spunem povestea exodului si sa "vorbim" despre ea pe indelete

SEDERUL Pe masa de Seder exista sapte mancaruri simbolice principale care amintesc poporului evreu de perioada sclaviei sale in Egipt. 
Cele sapte mancaruri simbolice de Seder sunt: 

1. Matzah: Paine nedospita, asemanatoare cu un biscuit, care simbolizeaza sclavia evreilor in Egipt. Cand evreii se pregateau in graba sa plece din Egipt, nu au avut timp sa coaca paine dospita si au copt in schimb painea nedospita cunoscuta, sub numele de matzah.

 2. Charoset: Un amestec de nuci macinate, mere, scortisoara si miere, care simbolizeaza mortarul folosit de sclavii evrei in Egipt pentruconstructiile Faraonului. (vezi mai jos reteta pentru aceasta delicatesa de Pesach)

 3. Ou: Se foloseste un ou fiert tare pentru a simboliza viata si renasterea. 

 4. Apa sarata: Oul se inmoaie in apa sarata care simbolizeaza atat lacrimile provocate de opresiune, cat si cele produse de bucuria libertatii. 

 5. Marror: Acesta este hrean foarte amar care simbolizeaza greutatile sclaviei.. 

 6. Karpas: Este un amestec de cartofi fierti sau ridichi si patrunjel care se inmoaie in apa sarata si simbolizeaza atat subnutritia sclavilor evrei, cat si noul anotimp al primaverii. 

 7. Z'roah: Aceasta bucata de carne, reprezentata cateodata de un os, simbolizeaza mielul pascal si se refera la salvarea evreilor de catre D-zeu din sclavia Egiptului. Sederul de Paste nu simbolizeaza numai o sarbatoare a eliberarii din sclavie, ci si o perpetua reafirmare a credintei in Dumnezeu. Mitzvoturile (codul de comportament) pentru Seder: Exista sapte mitzvoturi diferite pe care le aplicam la Seder. 

Primele doua rezulta direct din Tora iar celelalte provin de la rabini: 
1) povestirea Exodului; 
2) mancatul de matzah; 
3) mancatul marrorului (a ierburilor amare); 
4) mancatul Afikomenului (o bucata de matzah suplimentara pentru desert, ca amintire a darului de Pesach); 5) spunerea Hallel-ului (Psalmi de lauda); 
6) bautul a 4 pahare de vin (se prefera vinul, dar este permis si sucul de struguri); 
7) simularea unor acte de libertate si aristocratie - sezutul pe o pernita si statul intins in timp ce mancam si bem

Comisia Europeană a publicat un Raport privind implicaţiile socio-economice ale cultivării OMG-urilor în Europa

Comisia Europeană a dat publicităţii un Raport către Parlamentul European şi Consiliu privind implicaţiile socio-economice ale cultivării organismelor modificate genetic (OMG), pe baza contribuţiilor statelor membre, aşa cum s-a solicitat în concluziile Consiliului pentru Mediu din decembrie 2008.
Raportul, realizat pe baza rezultatelor unei consultări lansate de Comisie (COM) pentru analiza implicaţiilor socio-economice ale cultivării OMG-urilor, arată faptul că informaţiile existente se bazează frecvent pe idei preconcepute despre cultivarea acestor organisme, care nu sunt sprijinite de fiecare dată de dovezi ştiinţifice şi statistice.
Analiza COM menţionează că, în general, contribuţiile statelor membre şi ale celorlalte părţi interesate au fost expresia unor opinii polarizate, bazate pe informaţii limitate privind contextul european şi influenţate de percepţia iniţială pozitivă sau negativă a respondenţilor privind culturile rezistente la insecte (Bt) sau culturile cu toleranţă la erbicide (HT) în Europa şi în lume.
Comisia a concluzionat că înţelegerea semnificaţiei şi sferei dimensiunii socio-economice a cultivării OMG-urilor variază în mod semnificativ în rândul statelor membre şi al părţilor interesate. Potrivit COM, discuţiile s-au concentrat asupra coexistenţei dintre abordările pro-OMG şi abordările pro-convenţionale/organice de-a lungul lanţului de aprovizionare, impactul asupra biodiversităţii, modificarea practicilor agricole şi posibilităţile de comercializare a produselor, constatându-se existenţa unei game largi de puncte de vedere asupra tuturor acestor aspecte.
Observaţiile statelor membre participante s-au concentrat în mare măsură asupra impactului social şi economic al cultivării OMG-urilor în etapele iniţiale ale lanţului de aprovizionare, cum ar fi producţia de seminţe, cultivarea, apicultura şi creşterea animalelor.
Mulţi respondenţi au subliniat faptul că eventualele evaluări socio-economice din viitor ar trebui să ia în consideraţie şi etica, precum şi alte politici europene (piaţa internă, Politica Agricolă Comună, protecţia mediului etc.), precum şi oportunităţile şi constrângerile juridice la nivel internaţional (în special, în ceea ce priveşte compatibilitatea cu acordurile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi cu Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea).
Potrivit Raportului menţionat, din contribuţiile primite, reiese că numai şapte state membre - Republica Cehă, Germania, Spania, Franţa, Portugalia, România şi Slovacia, au experienţă acumulată în trecut sau în prezent în cultivarea porumbului rezistent la dăunători (Bt) MON 810 în scopuri comerciale. O altă concluzie a analizei COM, este că România a indicat că a cultivat soia HT pe teritoriul naţional înainte de aderarea la UE, fapt ce a dus la creşterea randamentelor cu 31%, în medie.
Astfel, Raportul constată printre altele că, datele economice referitoare la paradigma europeană au provenit din studii efectuate în statele membre cu experienţă în cultivarea de plante modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători.
Aceste studii au demonstrat că, în situaţia în care buruienile şi dăunătorii creează probleme mari, agricultorii care cultivă plante modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători ar putea beneficia de recolte mai mari.
Pentru a completa contribuţiile statelor membre, Raportul conţine şi o trecere în revistă a literaturii ştiinţifice internaţionale existente privind dimensiunea socială şi economică a cultivării OMG-urilor.
Totodată, Raportul demonstrează că analizele economice conferă o imagine bună asupra impactului economic la nivelul exploataţiilor agricole pe plan mondial, în special pentru plantele modificate genetic tolerante la erbicide sau rezistente la dăunători. Totuşi, este de reamintit că informaţiile disponibile privind impactul social şi efectele pe termen lung asupra lanţului alimentar sunt limitate sau chiar absente.
Pe de altă parte, Raportul oferă o revizuire a constatărilor proiectelor de cercetare finanţate de UE privind perspectivele socio-economice ale cultivării OMG-urilor (CO-EXTRA, SIGMEA, CONSUMERCHOICE).
Conform COM, Raportul privind OMG-urile este punctul de plecare pentru statele membre, Comisia Europeană, Parlamentul European şi toate părţile interesate în procesul de analizare a acestui subiect sensibil. Comisia recomandă ca discuţiile privind OMG-urile să fie aprofundate, pentru a permite evoluţia de la percepţii polarizate la rezultate mai tangibile şi mai obiective.
COM propune, de asemenea, definirea unui set factori fiabili şi indicatori socio-economici exacţi, pentru a identifica într-un mod uniform consecinţele socio-economice ale cultivării OMG-urilor în întreaga UE, inclusiv asupra lanţului alimentar.
Consiliul Mediu din data de 4 decembrie 2008 a solicitat statelor membre colectarea şi schimbul de informaţii relevante cu privire la implicaţiile socio-economice ale cultivării OMG-urilor asupra lanţului alimentar, iar Comisiei să pregătească un raport, pe baza acestor informaţii.
Comisia a obţinut informaţiile cu ajutorul unui chestionar trimis statelor membre, şi statelor participante la Spaţiul Economic European (Islanda, Norvegia şi Liechtenstein). COM a primit contribuţii din partea a 25 de state membre (în afară de Bulgaria şi Italia), Norvegia şi câteva părţi implicate, ultimul răspuns fiind primit în ianuarie 2011.

CE cere inapoi Romaniei fonduri de 74 de milioane de eure cheltuite incorect in cadrul Politicii Agricole Comune


In cadrul asa-numitei proceduri de verificare si inchidere a conturilor, Comisia Europeana reclama o suma totala de 530 de milioane de euro reprezentand fonduri din cadrul politicii agricole a UE cheltuite in mod incorect de statele membre.

Banii revin la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementarile UE sau pentru ca procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt responsabile cu efectuarea platilor si cu controlarea cheltuielilor efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat fondurile in mod corect.

Principalele corectii financiare
Conform acestei decizii, se vor recupera fonduri de la Bulgaria, Danemarca, Grecia, Spania, Franta, Italia, Tarile de Jos, Portugalia, Romania si Regatul Unit, iar Germaniei i se va rambursa o mica suma. Cele mai semnificative corectii individuale sunt:

  • 137,23 milioane de euro imputate Greciei pentru cheltuieli ineligibile si deficiente majore ale Sistemul de informatii geografice (GIS) utilizat pentru cultivarea maslinelor si ale controalelor la fata locului;
  • 122,38 milioane de euro imputate Greciei din cauza controalelor la fata locului insuficiente, precum si din cauza deficientelor Sistemului de identificare a parcelelor agricole (LPIS-GIS) si a controalelor administrative incrucisate referitoare la ajutoarele pe suprafata (de asemenea, se leaga de masurile de dezvoltare rurala pe suprafata);
  • 74,9 milioane de euro imputate Romaniei pentru puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS in ceea ce priveste controalele administrative incrucisate, furnizarea de informatii inexacte fermierilor si controalele ineficiente la fata locului in privinta ajutoarelor pe suprafata (de asemenea, se leaga de masurile de dezvoltare rurala pe suprafata);
  • 70,96 milioane de euro imputate Spaniei pentru aplicarea de tolerante tehnice incorecte, puncte slabe referitoare la controalele privind productiile si aplicarea incorecta a unor penalitati pentru intarzieri in depunerea declaratiilor de cultura referitoare la uleiul de masline;
  • 37,25 milioane de euro imputate Spaniei pentru costuri ineligibile legate de gestionarea ecologica a ambalajelor si pentru cheltuieli ineligibile referitoare la fructe si legume;
  • 26,95 milioane de euro imputate Regatului Unit pentru punctele slabe in recunoasterea organizatiilor de producatori si punctele slabe si deficientele conexe in ceea ce priveste verificarea valorii productiei comercializate in sectorul fructelor si legumelor;
  • 24,54 milioane de euro imputate Bulgariei pentru nivelurile insuficiente ale controalelor la fata locului, pentru puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS, precum si pentru furnizarea de informatii inexacte si indrumari insuficiente oferite fermierilor in privinta ajutoarelor pe suprafata (de asemenea, se leaga de masurile de dezvoltare rurala pe suprafata);
  • 22,69 milioane de euro imputate Tarilor de Jos pentru costuri ineligibile generate de tiparirea pe ambalaje si cheltuieli ineligibile efectuate de o organizatie de producatori cu comercializare descentralizata in ceea ce priveste fructele si legumele.

Statele membre sunt responsabile cu gestionarea majoritatii platilor din cadrul PAC, mai ales prin intermediul agentiilor lor de plati. De asemenea, statele membre sunt responsabile cu controalele, de exemplu cu verificarea cererilor de plati directe ale fermierilor. Comisia desfasoara peste 100 de audituri in fiecare an, verificand daca controalele si reactiile in ceea ce priveste deficientele sunt suficiente, si are dreptul sa recupereze fonduri ulterior daca auditurile constata ca reactiile statului membru nu sunt suficiente pentru a garanta ca fondurile UE au fost cheltuite in mod adecvat.

Corectia financiara este proportionala cu rata erorilor. Decizia a fost luata in urma unui proces de conciliere intre Comisie si statele membre, pe baza datelor obiective de pe teren si a riscului de utilizare incorecta a fondurilor.

CURENTUL / Ion Iliescu - dat în vileag de Wikileaks: neruşinat, ipocrit, lipsit de decenţă, bârfitor, turnător

„Ruşine celor care ne-au våndut la Wikileaks“ - tuna Ion Iliescu luna trecută. Plin de avånt proletar, în luna martie, odată cu ieşirea pe ţeavă a scurgerilor wikileaks, Ion Iliescu a ţinut în mod expres să precizeze poziţia sa faţă de chestiunea scurgerilor, a sifonarilor şi turnătorilor care rupeau porţile Ambasadei americane pentru a da cu ciocul la Înalta Poartă, spunånd vrute şi nevrute. Ipocrit ca întotdeauna, şi tăntălău pe deasupra, Iliescu s-a făcut singur de cacao, deoarece şi el se afla, desigur, în råndul sifonarilor la Ambasadă. O telegramă wikileaks dată publicităţii recent, în „Kamikaze“, îl dezvăluie pe Ilici în adevărata sa lumină: „He told ambassador Moses recently that the 1990 student protestors in Bucharest were really pawns of the reestablished historic parties, which were using them in an effort to restore the pre-WW II social order with its enormous disparities of wealth. Whether there is any truth to this interpretation or not, it is indicative of Iliescu’s views. On economic matters, he is pro-reform but wants to protect the workers“.
Ca unul dintre cei care s-au numărat printre organizatorii evenimentelor din Piaţa Universităţii, ştiu cel mai bine că Ilici minţea cum respiră. Partidele istorice dimpotrivă, ne-au pus piedici în timpul Pieţei Universităţii, deoarece erau pånă în gåt înfiltrate cu securiştii lui Iliescu, cu orientări promoscovite binecunoscute.
Culmea, la vremea aceea şi Ambasada americană era înfiltrată de cårtiţe sovietice, cum a fost celebrul Harold James Nicholson, unul dintre cadrele de vårf americane, responsabil cu contrainformaţiile pe spaţiul estic, şi fost şef al biroului CIA în Romånia.  Condamnat la 23 de ani de închisoare în 1997, omul a devenit cu adevărat celebru deoarece a reuşit să-şi continue activitatea, din dragoste pentru Rusia, şi din puşcărie, reuşind, din penitenciarul din Oregon să-l pună la treabă şi pe fiul său, care a fost pånă la urmă şi el prins, recunoscånd că spiona pentru Rusia, pilotat de Nicholson din închisoare.

Ilici turna la Ambasada Americană, ca la Ambasada Sovietică, pe vremuri

Aşadar şi americanii îşi au påråţii lor, dar la noi Iliescu se pare că s-a aflat în topul påråcioşilor, reuşind să fie ciocofonist apreciat şi la ruşi, şi la americani. Culmea ipocriziei, Iliescu a afirmat despre politicienii români care au discutat cu oficiali ai Ambasadei SUA, pe teme politice interne, că sunt lipsiţi de personalitate şi decenţă. „Mie nu îmi place bârfa nici când este făcută de oameni simpli, darămite de nişte oameni cu pretenţii. Merg ca nişte oameni fără personalitate să bârfească cu diplomaţi străini“, a spus el la vremea aceea.
Întrebat cum comentează faptul că printre cei care au făcut informări oficialilor SUA au fost şi social-democraţi, Iliescu a răspuns: „Indiferent cine. Lipsa de personalitate şi lipsa de decenţă nu au culoare politică“.
Absenţa decenţei şi a personalităţii nu era o noutate în ceea ce îl priveşte pe Ion Iliescu, însă într-adevăr chiar s-ar fi crezut că lui Tataia Ilici nu-i place bårfa, chit-chat-ul, comentariile şi şuşanele, preferånd din principiu, pe modelul eficienţei sovietice, båtele minerilor.
Iliescu s-a arătat şi foarte nemulţumit de discuţiile stårnite de publicarea de către WikiLeaks a telegramelor Ambasadei Americane la Bucureşti, pe care le consideră manipulări şi fleacuri. Întrebat dacă americanii sunt cei care manipulează, Iliescu a răspuns:
„Inclusiv. Am cunoscut mulţi diplomaţi americani oameni serioşi care nu se ocupă cu fleacuri din acestea. Aparatul înregistrează şi transmite şi alţii le speculează, le vehiculează. Nu mă interesează asemenea practici. E ruşine pentru cei care se implică în aşa ceva şi pentru conceptul de diplomaţie. Nu are nimic diplomaţia cu aşa ceva“.
Dezvăluirile WikiLeaks privind caracterizările făcute de corpul diplomatic al SUA unor şefi de guvern şi preşedinţi de stat arată o „anume aroganţă“ şi lejeritate tipic americană, mai afirma Ion Iliescu:
„Nu pot comenta acest gen de caracterizări, care nu au legătură cu limbajul diplomatic. Ele arată, însă, o anumită lejeritate de limbaj, tipic americană. Şi o anumită aroganţă a persoanelor respective“. Iliescu mai adăuga că un asemenea limbaj „poate alimenta anumite suspiciuni. Păreri individuale s-au exprimat întotdeauna, în diverse forme. Dar relaţiile între state se croiesc pe baza unor interese fundamentale, exprimate în baza unor acorduri şi documente. Astfel de caracterizări, inadecvate, nu pot schimba, totuşi, fundamentul relaţiilor şi angajamentelor interstatale. Sigur, pe de altă parte, e adevărat că ele poluează atmosfera, într-o perioadă în care presa este foarte activă.
Mă surprinde pasiunea pe care a suscitat-o această chestiune. Adică slăbiciunea spre bårfe a romånului cred ca e teribilă. Nici nu mă interesează, domnule, aceste chestiuni, specularea unor bårfe. Sunt puţin dezamăgit de calitatea diplomaţilor americani care iau în serios nişte chestii de astea“, a adăugat el în final.

Ambasadorul căruia îi turna Ion Iliescu, un personaj controversat

Obişnuit din fragedă pruncie să toarne la ruşi, Iliescu ar părea că a schimbat steagul, grăbindu-se să dea pe goarnă şi la americani. Aparenţele înşeală însă. Cårpa kaghebistă turna unui ambasador mai aparte, respectiv un personaj conectat la un grup de interese de limbă rusă, mai exact ucraineană. Nu este exclus să fi vorbit între ei chiar în limba rusă. Şi Moses îl aprecia pe Ilici şi îi făcea acestuia lobby la Washington - descriindu-l pe criminalul cu måinile roşii de sånge ca un dizident, politician apărător al omului simplu şi un promotor al egalitarismului economic. Cel puţin aşa reiese dintr-o telegramă expediată de american în iunie 1995 către Washington. Alfred Moses se numea respectivul „american“, despre care s-au scris în presa romånă, la vremea cånd acesta o făcea pe ambasadorul lui Clinton în Romånia, dezvăluiri scandaloase cu privire la activitatea sa „diplomatică“. Nenea Alfred era prieten la kataramă cu un alt nene, general sovietic la bază, din Ucraina, pe numele său Kaplan. După ce ucraineanul a tras un mega tun la el acasă, de cåteva sute de milioane de dolari, istorie documentată de prestigioasa publicaţie „New York Times“, cånd amicul său bun, dl Moses, a ajuns ambasador la Bucureşti s-au gåndit să repete figura.
Ucrainenii au primit - via Alfred Moses, hălci serioase din contracte realizate de Romånia cu Statele Unite. Povestea e savuroasă şi merită interes, pentru a înţelege mai bine cine era acela care-i făcea imagine lui Iliescu la Washington. În perioada Convenţiei democratice de tristă amintire, una dintre cele mai mari companii din Statele Unite, firma CASE, ce fabrica maşinării şi utilaje agricole, şi-a manifestat intenţia să aducă în Romånia sămånţa selecţionată, maşini şi echipamente şi să creeze un nou tip - american - de management în agricultură. Contractul încheiat avea o valoare de 160 milioane de dolari.
La mirosul banilor s-a activat imediat Alfred H. Moses, ambasadorul american la Bucureşti, şi a luat legătura Mircea Geoană, vechi prieten, via tăticul general, la acea vreme ambasadorul Romåniei la Washington, care l-a pus în contact cu Ionuţ Costea, cumnatul lui, Secretar de Stat în Ministerul de Finanţe. Toţi trei, împreună cu Ioan Avram Mureşan - Ministrul Agriculturii, Remus Opriş - Secretarul General al Guvernului, au lucrat împreună şi au anulat contractul cu CASE, Alfred Moses vrånd iniţial să treacă contractul pe numele firmei Covington & Burling, din Washington, D.C., unde el era acţionar, deşi ideea ca o firmă de avocatură din Washington să facă agricultură în Romånia părea puţin cam forţată.
S-a creat un contract special pentru o „corporaţie americană“, a unui excroc ucrainean, Kaplan, al cărui tată fusese general în armata Ucrainei - „TransChem Finance & Trade Corporation“, profilată pe activităţi legate de agricultură. Cu doi ani înainte, în 1995, TransChem derulase un contract similar în Ucraina, soldat cu un eşec răsunător, care a generat un puternic scandal de presă.
Pentru „americanii“ şi „ucrainenii“ lui Moses afacerea avea un profit de 800 la sută. Reprezentanta TransChem în Romånia a fost firma TransAG Production Company. Ţeapa a început să se contureze prin 1998, cånd s-a constatat că societatea menţionată, care avea obligaţia să importe utilajele agricole, nu adusese niciunul în ţară. În acţionariatul TransAG figurau unsprezece cetăţeni americani, care împreună nu deţineau nici măcar 1% din firmă. În schimb, 99,8916% erau în proprietatea firmei T-AG Limited, cu sediulîn Limassol, Cipru. Ministrul Mureşan a concesionat acestei firme şi lucrări la SC Insula Mare a Brăilei SA. TransAG a încasat valoarea prestărilor de servicii, dar a uitat să mai vireze vreo sumă către statul romån. Simpatici ambasadori am mai avut şi noi, din specia prădătorilor şi pe măsura turnătorilor lor, de teapa lui Ion Iliescu.

vineri, 15 aprilie 2011

La Spitalul Judeţean din Timişoara au fost cei mai mulţi donatori din ţară.

Secţia de anestezie şi terapie intensivă a Spitalului Judeţean Timişoara a furnizat, anul acesta, cel mai mare număr de donatori în viaţă, respectiv 11, a declarat, vineri, şeful Centrului de Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni Bucureşti, prof. dr. Irinel Popescu, spune NewsIn .
"Unde există dăruire, se poate. Spitalul Judeţean Timişoara a pus la dispoziţie, numai în prima parte a anului în curs, 11 donatori în viaţă, iar acest lucru este un progres uriaş. A fost greu să implementăm conceptul de moarte cerebrală, însă, în timp, iată că se văd rezultatele", a spus Popescu.
Specialistul a spus că a atras atenţia că, pentru numeroşi pacienţi aflaţi pe lista de aşteptare, transplantul este singura opţiune şi, de aceea, recomandă ca ideea de donare a unui organ de la un pacient în moarte clinică să fie un subiect de discuţie în fiecare familie.
Potrivit lui Irinel Popescu, în România au fost, anul trecut, 70 de donatori, număr insuficient pentru sutele de pacienţi aflaţi în suferinţă.

12 proiecte vor fi deschise pentru relansarea pieţei unice în 2012

Piata unica este in continuare nucleul si principalul motor economic al Uniunii Europene. De asemenea, ramane cel mai bun atu al nostru in fata actualei crize economice. Potentialul sau de crestere nu este inca pe deplin utilizat, in ciuda progreselor inregistrate de la infiintarea sa, in 1992. Piata unica trebuie deci sa treaca la o noua etapa de crestere, mai ecologica si mai favorabila incluziunii. Actul privind piata unica, adoptat astazi de Comisia europeana, vizeaza deschiderea unui numar de douasprezece proiecte pentru relansarea pietei unice in 2012.
Printre cele 12 parghii de crestere, competitivitate si progres social se afla mobilitatea lucratorilor, finantarea IMM urilor, protectia consumatorilor, continutul digital, domeniul fiscal si retelele transeuropene. Scopul lor este sa faciliteze existenta tuturor actorilor de pe piata unica: intreprinderile, cetatenii, consumatorii si lucratorii (a se vedea IP/10/1390).
Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, a declarat: "Piata unica a reprezentat intotdeauna motorul dezvoltarii economice si al prosperitatii noastre. Mai mult ca niciodata, piata unica ramane cel mai bun atu al nostru in fata crizei. Cele 12 santiere pe care le deschidem astazi ne vor permite sa ii redam un impuls hotarator in serviciul intreprinderilor, al lucratorilor si al consumatorilor. Obiectivul nostru: o piata unica mai puternica in 2012!".
Comisarul european pentru piata interna si servicii, Michel Barnier, a adaugat: "Propunerea de astazi ofera un raspuns coerent la problemele inca nerezolvate ale pietei interne, pentru un model de crestere durabila si favorabila incluziunii. Comisia invita toti actorii implicati, in primul rand statele membre si Parlamentul European, sa isi insuseasca acest plan de actiune si sa adopte cele douasprezece actiuni cheie pana in 2012, acordand astfel mai multe sanse de reusita initiativelor actorilor de pe piata unica si permitandu le acestora sa profite din plin de oportunitatile pe care piata unica le ofera".
Care sunt cele 12 parghii?
Pe baza contributiilor acumulate in cursul celor patru luni de dezbateri publice (peste 850), precum si a avizelor si concluziilor formulate de institutiile europene, Comisia a identificat douasprezece parghii pentru a stimula cresterea si a spori increderea cetatenilor. Fiecare parghie este insotita de o initiativa emblematica, asupra careia Comisia se angajeaza sa faca propuneri in lunile ce urmeaza, obiectivul fiind obtinerea unui acord final al Parlamentului European si al Consiliului inainte de sfarsitul anului 2012. Fiecare parghie cuprinde si alte propuneri, la fel de importante, care ar trebui sa beneficieze de impulsul dat de initiativa emblematica, progresand fie in paralel cu aceasta, fie intr un ritm ceva mai lent.
1. Accesul la finantare pentru IMM-uri. Este vorba de o parghie esentiala pentru cele peste 20 de milioane de intreprinderi mici si mijlocii (IMM) europene care, lipsite de finantare, au deseori dificultati la angajarea de personal, lansarea de noi produse sau consolidarea infrastructurii. Este nevoie deci de instituirea unui statut comun al fondurilor de capital de risc, care sa permita fondurilor infiintate intr un stat membru sa investeasca in orice alt stat membru, punand astfel finantarea, insotita de expertiza necesara si la un pret atragator, la dispozitia IMM urilor inovatoare.
2. Mobilitatea lucratorilor in cadrul pietei unice. In 2009, un numar de 5,8 milioane de europeni lucrau intr-un alt stat membru, ceea ce reprezinta 2,5% din populatia activa a Uniunii. O mobilitate mai mare a lucratorilor calificati ar permite economiei europene sa devina mai competitiva. Acest deziderat este cu atat mai stringent cu cat numeroase posturi de inalta calificare nu sunt ocupate. Pentru a indeparta obstacolele juridice care continua sa ii impiedice pe europeni sa munceasca acolo unde doresc, intentionam sa modernizam regulile de recunoastere a calificarilor profesionale, in sensul simplificarii procedurilor, reexaminarii domeniului profesiilor reglementate si sporirii increderii si cooperarii dintre statele membre, indeosebi prin intermediul unei carte profesionale europene.
3. Drepturile de proprietate intelectuala. Proprietatea intelectuala este la fel de importanta ca si materiile prime sau baza industriala: intreprinderile europene ii dedica intre 44% si 75% din resursele de care dispun. Este un important avantaj comparativ al Uniunii. Asadar, introducerea protectiei inventiilor prin brevete unitare, in cat mai multe state membre, este cruciala pentru competitivitatea europeana. Se urmareste ca primele brevete unitare sa fie emise in 2013. Chiar astazi facem propuneri in acest sens (a se vedea IP/11/470 si MEMO/11/240 din 13 aprilie).
4. Consumatorii, actori ai pietei unice. Pentru a intari increderea consumatorilor in piata unica, este nevoie ca drepturile acestora sa fie garantate. Acest lucru presupune in primul rand dezvoltarea modalitatilor alternative de solutionare a diferendelor si introducerea unor cai de recurs extrajudiciare. Astfel, consumatorii vor avea la dispozitie o solutie mai simpla, mai rapida si mai ieftina. Acest lucru este esential in comertul electronic, unde un plus de incredere din partea consumatorilor in comertul electronic transfrontalier ar antrena un castig economic evaluat la 2,5 miliarde de euro.
5. Serviciile: dezvoltarea standardizarii. Sectorul serviciilor propulseaza crearea de locuri de munca in Europa. In perioada 1998 2008, cand UE a inregistrat o crestere anuala medie de 2,1%, sectorul serviciilor a crescut, in medie, cu 2,8% pe an. Gradul de ocupare a fortei de munca in acest sector a crescut cu 2% pe an, fata de 1% pe ansamblul economiei. Pentru a accentua acest avantaj, Comisia propune revizuirea legislatiei privind sistemul european de standardizare, in vederea extinderii acestuia si la sfera serviciilor si in vederea modificarii procedurilor de standardizare astfel incat sa devina mai eficace, mai eficiente si mai favorabile incluziunii.
6. Retele europene mai solide. Retelele de transporturi, energie si comunicatii electronice constituie coloana vertebrala a pietei unice. Infrastructurile performante favorizeaza libera circulatie rapida si la un pret rezonabil a persoanelor, a marfurilor, a diferitelor tipuri de energie si a datelor. Comisia va adopta masuri legislative privind infrastructurile energetice si de transport, in scopul identificarii proiectelor strategice de interes european.
7. Piata unica digitala. Mai multa incredere in tranzactiile electronice reprezinta o conditie sine qua non pentru dezvoltarea unei piete unice digitale de care sa poata profita din plin cetatenii, intreprinderile si administratiile. Europa are nevoie de legislatie care sa asigure recunoasterea reciproca a identificarii si autentificarii electronice pe intregul sau teritoriu, precum si de o revizuire a Directivei privind semnatura electronica, care sa permita interactiunea pe cale electronica sigura si nestingherita.
8. Antreprenoriatul social. Anumite intreprinderi aleg ca, in afara de obtinerea legitima a profitului financiar, sa urmareasca si obiective de interes general, de dezvoltare sociala, etica sau protectia mediului. Acest sector are potential de crestere si de creare a unor noi locuri de munca. Incurajarea acestuia ar presupune exploatarea deplina a parghiei financiare considerabile pe care o reprezinta industria europeana a administrarii investitiilor. Propunem crearea unui cadru european pentru fondurile mutuale de investitii, care sa amplifice efectul initiativelor nationale existente, permitand ca aceste fonduri sa profite de oportunitatile pe care le ofera piata unica.
9. Domeniul fiscal. Reglementarea fiscala a UE nu mai corespunde nici realitatilor pietei unice a secolului XXI, nici mizelor dezvoltarii durabile. Aceasta nu incurajeaza suficient practicile care economisesc energia sau respecta mediul. Propunem chiar astazi revizuirea directivei privind impozitarea energiei, in scopul de a asigura un tratament coerent al diferitelor surse de energie, astfel incat sa se tina cont mai mult de continutul energetic al produselor, precum si de nivelul de emisii de CO2 ale acestora (a se vedea IP/11/468 si MEMO/11/238).
10. Mai multa coeziune sociala la nivelul pietei unice. Pentru a intari coeziunea sociala in Europa, Comisia va elabora o propunere legislativa ce vizeaza imbunatatirea aplicarii directivei "detasarea lucratorilor", pentru a preveni si sanctiona orice abuz sau deturnare a regulilor. Comisia va propune, de asemenea, clarificarea modului de exercitare a drepturilor sociale fundamentale in contextul exercitarii libertatilor economice.
11. Cadrul de reglementare a intreprinderilor. Chiar si acum, se intampla prea des ca intreprinderile sa perceapa piata unica precum un spatiu al constrangerilor si nu al oportunitatilor. Trebuie sa le simplificam existenta, reducand constrangerile de reglementare si administrative. In acest scop, Comisia propune o simplificare a directivelor privind standardele contabile, referitor la obligatiile de raportare financiara si la reducerea constrangerilor administrative, in special a celor care afecteaza IMM urile.
12. Achizitiile publice. Autoritatile publice cheltuiesc in jur de 18% din PIB ul UE pentru achizitionarea de bunuri, servicii si lucrari. Aceste cheltuieli publice reprezinta o parghie esentiala pentru crestere. Legislatiile europene si nationale au deschis pietele de achizitii publice unei concurente loiale, in scopul de a oferi cetatenilor o calitate mai buna la cel mai bun pret. Comisia propune modernizarea acestui cadru legislativ pentru a realiza o politica echilibrata, care sa sustina cererea pentru acele bunuri si servicii care respecta mediul, sunt responsabile din punct de vedere social si inovatoare, pentru a le oferi autoritatilor contractante proceduri mai simple si mai flexibile si pentru a facilita accesul IMM urilor.
Care sunt urmatoarele etape? La sfarsitul lui 2012, Comisia va face bilantul asupra gradului de implementare a prezentului plan de actiune si isi va prezenta programul pentru etapa urmatoare. Analiza va fi alimentata de un studiu economic de anvergura, ale carui rezultate vor permite identificarea niselor unde mai exista potential de crestere neexploatat si identificarea unor noi parghii de crestere, daca este cazul.