Timbre pentru 20 de ani de relaţii diplomatice dintre România şi Moldova

În urmă cu douăzeci de ani, la 27 august 1991, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa, iar după două zile au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Moldova.
Pe 11 octombrie 2011, atât la Bucureşti cât şi la Chişinău vor fi introduse în circulaţie de Romfilatelia şi Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei, mărcile poştale ale emisiunii filatelice comune România - Republica Moldova: 20 de ani de relaţii diplomatice.

Marca poştală cu valoarea nominală de 3,10 lei reproduce imaginea Arcului de Triumf din capitala României, ridicat pentru a comemora jertfa ostaşilor români căzuţi pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial şi pentru a cinsti memoria celor care au înfăptuit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Porţile Sfinte din Chişinău sunt ilustrate pe marca poştală cu valoarea nominală de 1,00 lei. Acestea grupează pe o axă de simetrie Catedrala Naşterii Domnului, Clopotniţa, Piaţa Marii Adunări Naţionale şi clădirea Guvernului Republicii Moldova. Monumentul care face parte din ansamblul zonei, a fost construit în perioada 1840-1841 pentru a marca o victorie a armatelor ruseşti într-o bătălie cu armatele Imperiului Otoman, proiectul fiind elaborat de Luca Zauskevici, arhitectul şef al Chişinăului.
Această nouă emisiune comună realizată de Romfilatelia demonstrează încă o dată rolul de promotor al valorilor culturale, naţionale şi internaţionale, rol pe care instituţia şi l-a asumat încă de la înfiinţare.
Începând cu ziua de marţi, 11 octombrie, emisiunea comună de mărci poştale 'România - Republica Moldova', va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Dosare CEDO / Statistici privitoare la hotărârile pronunţate în cauze contra României

La 19 septembrie 2011, Curtea europeană a publicat statistici privitoare la hotărârile pronunţate pentru fiecare Stat în parte. Această statistică are în vedere perioada 1959-2010 şi este reprezentată prin grafice.
Statistica are în vedere criterii precum articolele Convenţiei încălcate de statul pârât, procentul hotărârilor declarate inadmisibile ş.a.
Privitor la obiectul hotărârilor prin care Curtea a constatat o încălcare a Convenţiei Drepturilor Omului, statisticile Curţii indică următoarele procente:

38% - protecţia proprietăţii, garantată de Art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie;
30%- dreptul la un proces echitabil, garantat de Art. 6 al Convenţiei;
19% - alte drepturi (diverse articole ale Convenţiei);
7% - durata procedurii, garantata de Art. 6 al Convenţiei;
6% - dreptul la libertate şi siguranţă garantat de Art. 5 din Convenţie.
Referitor la tipul hotărârilor pronunţate, Curtea a publicat următoarele cifre procentuale:
91% - Hotărâri prin care Curtea a constatat că statul român a încălcat un articol sau mai multe din Convenţie şi/sau protocoalele ei;
3% - hotărâri prin care s-a constatat că România nu a încălcat niciun articol al Convenţiei şi/sau al protocoalelor sale;
3% - alte tipuri de hotărâri (ex.: hotărâri separate prin care s-a stabilit numai satisfacţia echitabilă)
3% - radieri şi înţelegeri prin bună învoială între statul român şi reclamant.
O altă statistică priveşte procentul cererilor declarate inadmisibile şi al celor asupra cărora Curtea s-a pronunţat prin hotărâre.
Astfel, în cazul României, numai 3% dintre cereri au fost declarate admisibile, restul de 97% fiind radiate dintr-un stadiu incipient din cauza inadmisibilităţii lor.

Percepţia corupţiei şi calităţii serviciilor din sistemul de sănătate din România

Cercetarea de faţă a avut ca obiectiv investigarea populaţiei cu privire la percepţia corupţiei şi calităţii serviciilor din sistemul de sănătate din România. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1149 de persoane, reprezentativ pentru populaţia cu vârsta peste 15 ani din România. Perioada de realizare a interviurilor a fost 23 - 31 iulie 2011.

PRINCIPALELE CONCLUZII:

Verificarea achiziţiilor publice din sistemul sanitar

Marea majoritate a persoanelor intervievate (89%) sunt de acord cu existenţa unei structuri/instituţii care să verifice contractele pentru medicamente şi consumabile din sistemul sanitar.

Oferire bani sau atenţii

 Aproximativ o treime dintre persoanele intervievate (30%) au oferit în ultimul an bani sau atenţii unor cadre medicale din sistemul public de sănătate.
Ponderea celor care au oferit bani sau atenţii este semnificativ mai ridicată în Bucureşti (47%).

Importanţa factorilor care duc la apariţia corupţiei în sistemul sanitar

 Din punctul de vedere al percepţiei publice, toţi factorii menţionaţi (Fraudarea fondurilor prin deturnarea procedurilor de achiziţii publice şi acordarea de contracte preferenţiale pentru medicamente şi consumabile, Lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate, Subfinanţarea sistemului sanitar, Incompetenţa personalului de conducere, Legislaţia neclară referitoare la modul de decontare a serviciilor medicale efectuate de privaţi din fonduri publice, Inexistenţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt) sunt consideraţi în aproximativ egală măsură ca având multă şi foarte multă importanţă în apariţia corupţiei.
Există o singură diferenţă semnificativă de evaluare. Astfel, subfinanţarea sistemului sanitar este considerat un aspect cu importanţă mai ridicată decât incompetenţa personalului de conducere (86% multă şi foarte multă şi foarte multă importanţă, spre deosebire de 80%).

Utilizarea serviciilor medicale de stat / private:

 Aproape jumătate dintre români (48%) au apelat în ultimul an în majoritate sau exclusiv la serviciile medicale de stat, în timp ce o treime dintre români au apelat doar la acest tip de servicii. Doar 10% dintre români au apelat în majoritate sau exclusiv la servicii medicale private.
 Tipul serviciilor medicale la care s-a apelat în ultimul an variază în funcţie de rezidenţă şi venit. Astfel, procentul celor care au apelat la serviciile medicale private este considerabil mai ridicat în Bucuresti (20%) şi în cadrul segmentului de populaţie cu venit pe gospodărie mai mare de 3.000 de lei.
 Principala motivaţie pentru utilizarea serviciilor medicale de stat este lipsa banilor necesari pentru consultaţiile în clinici private (47%), urmat de încrederea în competenţa medicilor din clinicile de stat (21%).
Principala motivaţie pentru utilizarea serviciilor medicale private este faptul că la clinicile private se beneficiază de servicii medicale mai bune (25%), urmat de încrederea mai mare în competenţa medicilor de la aceste clinici (18%)

Contribuţii salariale la asigurări private:

 Mai mult de 2 treimi din persoanele angajate (68%) declară că sunt de acord să aloce o parte a sumelor plătite pentru asigurările de sănătate pentru a beneficia de servicii medicale private.
 Persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 15-42 ani şi 25-39 de ani sunt cele mai interesate de a plăti asigurări pentru servicii medicale private (75%, respectiv 77%).
Interesul variază semnificativ si în funcţie de venit. Astfel, 77% din persoanele cu venitul pe gospodărie 3.000 lei sunt interesate să plăteasca asigurări pentru servicii medicale private spre deosebire de doar 54% din persoanele cu venit 1.000 lei.

Asigurare resurse (medicamente, instrumente) în spital

 Aproximativ o treime din persoanele care au fost vreodată spitalizate (31%), au trebuit să apeleze la resurse proprii pentru a asigura medicamentele şi instrumentele necesare pe perioada spitalizării. Fenomenul se manifestă în egală măsură indiferent de mediul de rezidenţă sau de venit.
Sondajul de opinie a fost realizat de CSOP la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti.

Doi sârbi au trecut ilegal în România

Politistii de frontiera din cadrul Sectorului P.F. Moldova Veche au depistat, cu ajutorul noului sistem de supraveghere, la Dunare 2 persoane ce au trecut ilegal frontiera din Serbia in Romania.
In seara aceleiasi zile politistii de frontiera ce efectuau misiunea de operatori ai sistemului de supraveghere la Dunare au observat cu ajutorul uneia dintre camerele de supraveghere o ambarcatie metalica cu motor in care se aflau 2 persoane, care a trecut ilegal frontiera din Serbia in Romania, oprindu-se la 25 m de malul romanesc al Dunarii.
Acestia au alertat imediat un echipaj de interventie care cu ajutorul ambarcatiei din dotare a intervenit si a procedat la retinerea persoanelor in cauza.
Persoanele au fost identificate ca fiind cetateni sarbi si au declarat politistilor de frontiera ca au patruns in apele teritoriale romanesti din greseala, invocand o defectiune a motorului barcii.
Pe numele celor doua persoane au fost intocmite actele premergatoare inceperii urmaririi penale pentru comiterea infractiunii de intrare in tara prin trecerea ilegala a frontierei de stat, fapta prevazuta si pedepsita de art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001 modificata de Lg. 243/2002, iar barca, motorul si obiectele aflate in barca au fost indisponibilizate in vederea confiscarii.

România, ce mişto! / Cu prostituata în portbagaj

O femeie în stare de inconştienţă a fost descoperită, miercuri, în portbagajul unui autovehicul implicat într-un accident rutier care a avut loc pe Drumul European 583, în afara localităţii Sârca.
Purtătorul de cuvânt al IPJ Iaşi, Alina Vezeteu, a declarat presei că, în timp ce încerca să efectueze o întoarcere din parcarea amenajată de pe sensul de mers Târgul Frumos - Iaşi, autoturismul marca Opel, condus de un bărbat în vârstă de 69 de ani, din comuna Tătăruşi, a lovit în plin o maşină a Direcţiei Vamale Iaşi, care circula regulamentar.
În urma impactului, şoferul care a provocat accidentul a suferit răni uşoare la nivelul capului, feţei şi umărului, însă a fost dus la un spital din Iaşi pentru evaluări.
În timpul cercetărilor, poliţiştii sosiţi la locul accidentului au avut surpriza să găsească o femeie în portbagajul bărbatului de 69 de ani.
''În timpul efectuării cercetărilor în autoturismul care a produs accidentul a fost descoperită o persoană de sex feminin care se afla în stare de inconştienţă, iar după sosirea unui echipaj medical şi efectuării manevrelor de resuscitare persoana în cauză a decedat. La faţa locului, ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative. Le-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Poliţiştii efectuează cercetări pentru a stabili identitatea persoanei. La examinarea exterioară a cadavrului nu au fost observate urme de violenţă. Cauzele şi împrejurările exacte în care a survenit decesul persoanei vor fi stabilite în urma efectuării necropsiei'', a precizat Alina Vezeteu.
Se pare că femeia, de aproximativ 30 de ani, este o prostituată din Roman.

Clasificarea universităţilor din România

Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Petru Funeriu, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă clasificarea universităţilor în conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3) şi art. 193 alin. (6) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.
„Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României. Mulţumesc partenerilor noştri, cea mai credibilă voce la nivelul UE în ceea ce priveşte evaluarea universităţilor, Asociaţia Universităţilor Europene, pentru munca şi expertiza depuse în acest demers. Cred că astfel facem un mare pas înainte pentru recredibilizarea universităţilor din România în faţa partenerilor din Uniunea Europeană. Aş mai avea un cuvânt despre transparenţa procesului. Toate datele raportate de universităţi sunt publice şi pot fi accesate lahttp://chestionar.uefiscdi.ro/ şi mulţumesc universităţilor pentru efortul făcut. Este în interesul lor direct şi ministerul sprijină misiunea proprie a fiecărei universităţi", declară Daniel Petru Funeriu.

I. Universităţi de cercetare avansată şi educaţie

• Universitatea din Bucureşti
• Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
• Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
• Academia de Studii Economice din Bucureşti
• Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca
• Universitatea Politehnică din Bucureşti
• Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
• Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
• Universitatea „Politehnica” din Timişoara

II. Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică

• Universitatea de Vest din Timişoara
• Universitatea din Craiova
• Universitatea „Transilvania" din Braşov
• Universitatea „Ovidius" din Constanţa
• Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi
• Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu
• Universitatea din Oradea
• Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
• Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi
• Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti
• Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara
• Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş" din Timişoara
• Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova
• Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
• Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
• Academia Tehnică Militară din Bucureşti
• Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă" din Braşov
• Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" din Bucureşti
• Universitatea Naţională de Apărare „Carol I" din Bucureşti
• Academia Navală „Mircea Cel Bătrân" din Constanţa
• Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul" din Bucureşti
• Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu" din Sibiu

III. Universităţi de educaţie şi creaţie artistică

• Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
• Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti
• Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale" din Bucureşti
• Universitatea de Arte „George Enescu" din Iaşi
• Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
• Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
• Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca
• Universitatea de Arte din Târgu Mureş

IV. Universităţi centrate pe educaţie

• Universitatea „Aurel Vlaicu" din Arad
• Universitatea „Ştefan Cel Mare" din Suceava
• Universitatea „Valahia" din Târgovişte
• Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
• Universitatea Maritimă din Constanţa
• Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia
• Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
• Universitatea Romano-Americană din Bucureşti
• Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău
• Universitatea din Piteşti
• Universitatea „Eftimie Murgu" din Reşiţa
• Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir" din Bucureşti
• Universitatea „Constantin Brancuşi" din Târgu Jiu
• Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
• Universitatea de Nord Baia Mare
• Universitatea Ecologică din Bucureşti
• Universitatea din Petroşani
• Universitatea de Vest „Vasile Goldiş" din Arad
• Universitatea Creştină Partium din Oradea
• Universitatea Emanuel din Oradea
• Universitatea „Apollonia" din Iaşi
• Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
• Universitatea Hyperion din Bucureşti
• Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mureş
• Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
• Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea"
• Universitatea „Tibiscus" din Timişoara
• Universitatea Româno-Germană din Sibiu
• Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
• Universitatea „Mihail Kogălniceanu" din Iaşi
• Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
• Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
• Institutul Teologic Baptist Bucureşti
• Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
• Universitatea „Danubius" din Galaţi
• Universitatea „Constantin Brâncoveanu" din Piteşti
• Universitatea „Petre Andrei" din Iaşi
• Universitatea „Avram Iancu" din Cluj-Napoca
• Universitatea „Bogdan Vodă" din Cluj-Napoca
• Universitatea „Nicolae Titulescu" din Bucureşti
• Universitatea „George Bacovia" din Bacău
• Universitatea „Athenaeum" din Bucureşti
• Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
• Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
• Universitatea „Mihai Eminescu" din Timişoara
• Universitatea Financiar - Bancară Bucureşti
• Universitatea George Bariţiu din Braşov
• Universitatea Bioterra din Bucureşti

Biroul de Conducere care va reprezenta studenţii din România în anul universitar 2011-2012

Adunarea Generală a ANOSR 2011 Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a desfăşurat, în perioada 25-28 august 2011, la Iaşi, Adunarea Generală ANOSR. Liderii organizaţiilor studenţeşti din 16 centre universitare s-au întâlnit pentru a dezbate problemele studenţilor din România, şi pentru a propune soluţii viabile la acestea.
Unul dintre punctele de pe ordinea de zi a Adunării Generale a fost alegerea Biroului de Conducere, care va reprezenta la nivel naţional şi internaţional studenţii din România în anul universitar 2011-2012. Aceştia sunt :
Preşedinte - Daniela ALEXE - 0753 152276 - email: daniela@anosr.ro
Secretar General - Mihai DRAGOŞ - 0746 259430 - email : mihai@anosr.ro
Vicepreşedinte Educaţional - Delia GOLOGAN - 0756 102245 - email: delia@anosr.ro
Vicepreşedinte Educaţional - Maria PĂDURE - 0725 611142 - email : maria@anosr.ro
Vicepreşedinte Educaţional - Anca PRISĂCARIU - 0724 441601 - email: anca@anosr.ro
Vicepreşedinte Relaţii Interne - Bogdan MUNTEANU - 0755 873976 - email : bogdan@anosr.ro
Vicepreşedinte Relaţii Internaţionale - Teodora TALPEŞ - 0757 573389 - email: teodora@anosr.ro
Vicepreşedinte PR - Vlad BOLDURA - 0737 969195 - email : vlad@anosr.ro
Vicepreşedinte Financiar - Andrei CERBU - 0740 027808 - email : andrei@anosr.ro
De asemenea, în cadrul Adunării Generale s-au trasat direcţiile pe care ANOSR le va urma în anul universitar 2011-2012. Dintre acestea, menţionam principalele priorităţi ale federaţiei:
 *Legea Educaţiei să fie în concordanţă cu nevoile şi viziunea studenţilor (menţionăm intenţia de a modifica Legea Educaţiei, astfel încât studenţii să fie reprezentaţi în procent de 25% în Alegerea Rectorului, implementarea Statutului Studentului, implicarea în metodologiile secundare legii)
 *Dimensiunea Socială a Educaţiei (continuarea demersurilor pentru reducerea regiilor de cămin, eliminarea taxelor ascunse din universităţi)
 *Reprezentare Internaţională (organizarea de către ANOSR a Adunarării Generale ESU ( Organizaţia Europeană a Studenţilor), în aceeaşi perioadă cu întâlnirea ministerială Bologna de la Bucureşti)
 *Procesul Bologna (analizarea modului de implementare a Procesului Bologna şi promovarea de soluţii)
 *Dezvoltarea şi consolidarea mişcării studenteşti din România.

FMI despre evaluarea trimestrială a programului economic al României

Echipe de experţi din partea Comisiei Europene (CE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) s-au aflat in vizită la Bucureşti în perioada 20 iulie - 1 august, pentru evaluarea trimestrială a programului economic al României . Obiectivele programului sunt acelea de a consolida creşterea economică menţinând în acelaşi timp stabilitatea macroeconomică şi financiară.
Echipele apreciază că programul este în parametrii conveniţi. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie. Autorităţile au implementat cu fermitate politicile prevăzute în program. Pentru a se folosi în mod optim potenţialul de creştere al României este esenţial să se continue implementarea neabătută a politicilor. Politicile sunt consolidate pentru a intări poziţia României astfel incâ sa facă faţă volatilităţii pieţei financiare.
Pentru 2011, prognozăm în continuare o creştere reală a PIB de aproximativ 1½%. Deşi contribuţia la creştere prin absorbţia fondurilor structurale UE se menţine scăzută, se anticipează o recoltă bună şi exporturile sunt în continuare puternice. în 2012, prognozăm o creştere de 3½ până la 4% în funcţie de creşterea cererii interne inclusiv de mai buna absorbţie a fondurilor structurale UE. Se anticipează că inflaţia se va diminua, dar se va menţine peste ţinta de inflaţie pe 2011 stabilită de Banca Naţională a României. Se estimează o scădere a acesteia până la 3½ procente în 2012. Se anticipează că deficitul de cont curent va rămâne la aproximativ 4½ procente din PIB.
Continua consolidare fiscală a îmbunătăţit credibilitatea României şi a scăzut costurile de finanţare. în 2011, România se înscrie pe traiectoria de a îndeplini ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB (în termeni cash) şi de sub 5% din PIB în termeni de angajamente (ESA). în primul semestru, veniturile din TVA şi accize au depăşit proiecţiile, dar veniturile nefiscale au fost dezamăgitoare. Pe partea de cheltuieli, economiile au provenit mai ales din cheltuielile de capital sub nivelurile prognozate, inclusiv absorbţia fondurilor UE.
Guvernul îşi menţine angajamentul de a reduce în 2012 deficitul Bugetului General Consolidat la sub 3% atât în termeni cash cât şi în termeni de angajamente (ESA). în lunile următoare, guvernul va acţiona în direcţia realizării acestui deziderat. Mai buna colectare a veniturilor, optimizarea cheltuielilor, inclusiv o mai bună directionare a asistenţei sociale către categoriile sărace şi vulnerabile ale societăţii, controlul stringent al cheltuielilor şi alte măsuri vor fi esenţiale pentru atingerea acestui obiectiv,
întreprinderile de stat trebuie reformate pentru a deveni mai eficiente, pentru a suţine creşterea în loc să o frâneze. Aceste reforme includ vânzarea unor pachete majoritare sau minoritare de acţiuni la unele companii şi introducerea unui management privat profesionist. Se lucrează la diferite strategii de soluţionare a arieratelor, strategii ce vor fi implementate de îndată ce vor fi luate măsuri eficiente de stopare a scurgerii de resurse şi de aşezare a întreprinderilor de stat pe o bază solidă.
Sectorul bancar se menţine bine capitalizat şi lichid. Creşterea împrumuturilor neperformante a încetinit în ultimul trimestru, ajungând la finele lunii iunie la 13,4% din totalul împrumuturilor. în trimestrul doi băncile au reluat activitatea de creditare a sectorului corporatist.
Următoarea evaluare a programului este programată pentru sfârşitul lunii octombrie/începutul lunii noiembrie 2011.

TIMBRE CU FAUNĂ DIN REZERVAŢII NATURALE DIN ROMÂNIA

Promovând în continuare un comportament responsabil şi atent faţă de mediul înconjurător, Romfilatelia reia seria proiectelor dedicate ocrotirii naturii prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poştale Faună din rezervaţii naturale din România.
Pe mărcile poştale ale acestei emisiuni sunt ilustrate 4 specii ale faunei protejate la nivel mondial, dar care se regăsesc şi pe teritoriul României: lupul, cocoşul de munte, stârcul roşu şi câinele enot. Astfel, pe timbrul cu valoarea nominală 0,30 lei este ilustrat lupul (Canis lupus) - o specie protejată prin lege atât în România, cât şi în restul Europei; pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei este ilustrat stârcul roşu (Ardea purpurea) - o pasăre protejată prin lege, ce cuibăreşte vara în stufărişurile din regiunile mlăştinoase ale Deltei Dunării; pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei este ilustrat cocoşul de munte (Tetrao urogallus) - o pasăre sălbatică din familia fazanului, întâlnit în pădurile de conifere din Austria, Elveţia, Germania, Slovenia, România, Scoţia şi Siberia; pe timbrul cu valoarea nominală de 8,10 lei este ilustrat câinele enot (Nyctereutes procyonoides) - probabil cel mai nou animal în fauna ţării noastre, poate fi întâlnit în Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia, Ucraina, Bielorusia, Moldova, Polonia şi desigur Rusia.
Pe lângă cele 4 valori, emisiunea mai conţine 2 FDC-uri şi un carton, iar ca formă de machetare - coală de 28 de timbre, minicoală de 8 timbre cu o vignetă şi bloc de 4 timbre cu manşetă ilustrată.
Începând cu ziua de luni, 25 iulie 2011, emisiunea de mărci poştale Faună din rezervaţii naturale din România va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România

Obligaţiile furnizorilor ale căror bunuri sunt distribuite folosind reţeaua de drumuri publice din România sunt următoarele:
a) să aibă în dotare, în punctele de încărcare a vehiculelor, instalaţii de cântărire a bunurilor divizibile şi/sau a vehiculelor;
b) să încarce vehiculele folosite pentru transportul bunurilor divizibile, astfel încât masa totală a vehiculului să nu depăşească masa totală maximă admisă în circulaţie, corespunzătoare sectorului de drum public la care este amenajat accesul de la punctul de încărcare;
c) să emită tichet de cântar pentru fiecare vehicul utilizat pentru distribuţia rutieră a bunurilor divizibile, care pleacă din punctele proprii de încărcare;
d) să ţină evidenţa tichetelor de cântar eliberate, precum şi corespondenţa acestora cu evidenţele contabile privind bunurile divizibile furnizate pentru o perioadă de minimum 5 ani de la eliberare;
e) să prezinte personalului de control (administratorul drumului)evidenţa tichetelor de cântar eliberate, precum şi corespondenţa acestora cu evidenţele contabile privind bunurile divizibile furnizate;
f) să asigure condiţii pentru curăţarea roţilor vehiculelor, înainte de intrarea acestora pe drumul public;g) să nu permită părăsirea punctului de încărcare şi accesul la drumul public a vehiculelor din care se scurg bunuri divizibile sau reziduuri rezultate din exploatarea acestora;
h) să suspende furnizarea, pe cale rutieră, a bunurilor divizibile, în perioada în care nu sunt asigurate condiţiile pentru cântărirea bunurilor divizibile şi/sau a vehiculelor, potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
Obligaţiile utilizatorului sunt următoarele:
a) să nu transporte pe reţeaua de drumuri publice din România, bunuri divizibile fără tichet de cântar eliberat de furnizor;
b) să nu transporte bunuri divizibile cu vehicule din dotarea cărora lipseşte prelata, iar în cazul în care vehiculele sunt prevăzute prin construcţie cu obloane, acestea trebuie să fie asigurate cu sisteme de închidere care să împiedice deschiderea accidentală a obloanelor în cursul transportului şi scurgerea bunurilor divizibile.'
Obligaţiile beneficiarilor ce recepţionează bunuri divizibile, distribuite folosind reţeaua de drumuri publice din România, sunt următoarele:
a) să nu permită intrarea în punctul de descărcare a vehiculelor fără tichet de cântar eliberat de furnizor sau cu depăşiri ale masei totale maxime admise în circulaţie, corespunzătoare sectorului de drum public la care este amenajat accesul spre punctul de descărcare, după caz;
b) să ţină evidenţa tichetelor de cântar eliberate de furnizor, pentru bunurile divizibile recepţionate, precum şi corespondenţa acestora cu evidenţele contabile privind bunurile divizibile recepţionate pentru o perioadă de minimum 5 ani de la eliberare;
c) să prezinte personalului de control evidenţa tichetelor de cântar eliberate de furnizor pentru bunurile divizibile recepţionate, precum şi corespondenţa acestora cu evidenţele contabile privind bunurile divizibile recepţionate;
d) să asigure condiţii pentru curăţarea roţilor vehiculelor, înainte de ieşirea acestora pe drumul public.'
Obligaţiile conducătorului auto sunt următoarele:
a) să deţină la bordul vehiculului şi să prezinte organelor de control documentele specifice transportului şi tichetul de cântar;
b) să nu conducă pe drumurile publice vehicule care transportă bunuri divizibile neacoperite cu prelată sau din care se scurg bunuri divizibile ori reziduuri rezultate din exploatarea acestora.'
Condiţiile ce trebuie îndeplinite de instalaţiile de cântărire a vehiculelor din dotarea furnizorilor:
a) să fie amplasate în incinta punctului de lucru al furnizorului. În mod excepţional, pentru exploatări temporare de bunuri divizibile, al căror amplasament se modifică frecvent, instalaţia de cântărire poate fi amplasată în zona de acces de la punctul de lucru al furnizorului la drumul public;
b) să fie destinate cântăririi vehiculelor rutiere în regim static ori dinamic sau pot fi folosite instalaţii de cântărire montate pe utilajul de încărcat ori alte tipuri de instalaţii de cântărire omologate, având posibilitatea emiterii tichetului de cântar;
c) să elibereze în regim automat, la finalizarea cântăririi/încărcării, tichetul de cântar pentru fiecare vehicul verificat;
d) să permită memorarea în baza de date a aplicaţiei instalaţiei de cântărire a tuturor elementelor de personalizare a tichetului de cântar.
Tichetul de cântar eliberat de instalaţia de cântărire a vehiculelor rutiere trebuie să conţină:
a) denumirea şi datele de identificare ale furnizorului;
b) numărul tichetului;
c) data şi ora efectuării cântăririi, data şi ora tipăririi tichetului de cântar;
d) amplasamentul punctului de încărcare;
e) codul instalaţiei şi tipul cântăririi;
f) numărul de înmatriculare sau înregistrare al vehiculului cântărit/încărcat;
g) masa totală înregistrată prin cântărirea vehiculului sau masa totală a bunurilor divizibile încărcate, în cazul instalaţiilor de cântărire montate pe utilajul de încărcat;
h) tipul şi natura bunurilor divizibile transportate.

195 de proiecte de cooperare transfrontalieră România - Serbia

Secretariatul Tehnic Comun din cadrul BRCT Timişoara anunţă încheierea procesului de depunere a proiectelor în cadrul celui de al doilea apel pentru propuneri de proiecte al Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia.
Astfel, în cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte, au fost depuse un număr de 195 de proiecte. Proiectele urmează să fie examinate şi evaluate de către o Comisie Comună de Evaluare (Joint Evaluation Committee), care, în procesul de evaluare, se va raporta la criteriile de selecţie şi la grila de evaluare descrise în Ghidul Aplicantului.
Numărul mare de proiecte depuse confirmă interesul deosebit al potenţialilor aplicanţi din România şi Serbia cu privire la Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia, dar şi succesul evenimentelor de informare şi promovare organizate de către Secretariatul Tehnic Comun din cadrul BRCT Timişoara, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (Autoritate de Management) şi de Biroul pentru Integrare Europeană al Serbiei (Autoritate Naţională).
Cel de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte este finanţat de Uniunea Europeană cu 15,3 milioane de euro, iar beneficiarii Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia pot fi: autorităţi regionale şi locale, ONG-uri, organizaţii non-profit, universităţi, institute de cercetare etc. cu sediul în aria eligibilă a Programului (judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi din România şi districtele Banatul de Nord, Banatul de Centru, Banatul de Sud, Branicevski şi Borski din Republica Serbia).

România / Topul celor mai mari salarii de directori la companiile de stat

Au salarii de mii de euro pe luna, dar companiile pe care le conduc sunt sufocate de datorii si pierderi.
CFR, Metrorex, Termoelectrica, CEC, CNADNR, Romgaz, Posta Romana, Transelectrica, Transgaz, RATB, Administratia Porturilor Maritime (APM) Constanta, Oltchim sunt doar cateva dintre cele mai mari companii de stat din Romania.
Multe dintre ele au pierderi si datorii uriase, care pun in pericol chiar dezvoltarea economica a Romaniei. Totusi, capii acestor companii – directorii generali – au salarii de mii de euro, desi performantele lor lasa de dorit.
Econtext.ro a realizat un top al directorilor cu cele mai mari salarii din Romania.

La Transelectrica, director general este acum Horia Hahaianu, fiind numit in aceasta functie pe data de 11 mai 2011. Intrucat este destul de nou in functie, nu a avut timp sa-si completeze declaratia de avere, ea nefiind postata pe website-ul companiei.
In schimb, mergem la numarul doi din acesta companie, la directorul general adjunct. Numele sau este Octavian Lohan, iar salariul pe care l-a incasat anul trecut a fost de peste 21.000 de lei pe luna!
Interesant este faptul ca Adrian Baicusi, fostul director general al Transelectrica, a avut un salariu de doar 4.817 lei in 2009. De peste patru ori mai mic decat adjunctul sau! Fara comentarii!
O situatie similara intalnim si la Hidroelectrica, unde Constantin Trihenea a fost numit in functie la sfarsitul anului trecut. Din acest motiv, l-am inclus in clasament pe numarul doi din companie, directorul general adjunct Dragos Zachia-Zlatea.
Reveind la top, cel mai mare salariu este detinut de Radu Ghetea, presedintele CEC. El incaseaza putin peste 30.000 de lei pe luna (7.350 de euro).
Ghetea este urmat de Octavian Lohan de la Transelectrica, cu o leafa lunara de 21.028 lei (5.000 de euro). Un salariu confortabil incaseaza si Laurentiu Octavian Graure, directorul general al Complexului Energetic Turceni, care vine acasa cu 14.610 lei pe luna.
Adrian Crit, director la RATB, o companie cu mari probleme financiare, castiga 9.561 lei.
La polul opus, cel mai prost platit director general este la Radet. Bogdan Becheanu, directorul general al companiei Radet, are un salariu de doar 3.367 de lei pe luna.

Termen limită pentru depunerea proiectelor în cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia

Secretariatul Tehnic Comun din BRCT Timișoara anunță potențialii aplicanți ai celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte din cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia cu privire la termenul limită pentru depunerea proiectelor – 27 iunie 2011, ora 17.00, ora locală a României, la sediul Secretariatului Tehnic Comun din cadrul BRCT Timişoara, str. Proclamația de la Timișoara nr. 5, Timișoara, jud. Timiș, cod poștal 300054, România.
Cel de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte din cadrul Programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia este finanţat din fonduri IPA de Uniunea Europeană cu 15,3 milioane de euro. Proiectele ce urmează a fi depuse de potenţialii aplicanţi români şi sârbi din zona de graniţă trebuie să se încadreze în una din cele 3 axe prioritare ale Programului: 1 - Dezvoltarea economică şi socială, 2 - Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă (apel tematic pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării) sau 3 - Promovarea activităţilor „people to people.”
Începând cu data de 25 martie 2011, data lansării celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte, Secretariatul Tehnic Comun din cadrul BRCT Timişoara, alături de partenerii instituționali din România – Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Autoritate de Management și din Republica Serbia – Biroul pentru Integrare Europeană a Serbiei, Autoritate Națională au organizat cu succes evenimente de informare, forumuri pentru identificarea de parteneri și ateliere de lucru interactive în regiunea eligibilă a Programului pentru a clarifica aspecte legate de întocmirea și depunerea proiectelor de cooperare transfrontalieră.
Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia finanţează proiecte comune care valorifică potenţialul de dezvoltare al zonei de graniţă dintre România şi Republica Serbia. Informaţii suplimentare pot fi găsite accesând: www.romania-serbia.net sau www.brct-timisoara.ro.

JUNIORI E: CS ACU ARAD ESTE NOUA CAMPIOANĂ A ROMÂNIEI

Terenul artificial al Centrului de Fotbal Buftea a găzduit sâmbătă după amiază finalele Campionatului Național de Juniori E (născuți după 01.01.2000). Noua campioană națională este în acest an echipa Clubului Sportiv Atletic Club Universitatea "Vasile Goldiș" Arad, care a învins în finală pe FC Universitatea Cluj cu scorul de 4-1 (2-0), prin golurile înscrise de Răzvan Monac (3) și Marius Șimăndan. Pentru învinși a marcat Marius Cobârzan.
În finala mică, FC Petrolul Ploiești a câștigat în fața CSȘ Alexandria în urma executării loviturilor de departajare (5-4), după ce scorul final fusese 2-2 (1-1). Golurile au fost înscrise de Alexandru Rusu și Andrei Costache pentru prahoveni, respectiv Giani Gherghiceanu (2). Trofeul pentru cel mai bun jucător al turneului a fost înmânat mijlocașului de la ACU Arad, Toma Bodri, iar acela pentru cel mai bun portar al competiției a fost acordat lui Tiberius Popescu de la CSȘ Alexandria.
Jocurile au fost arbitrate de Marcel Bîrsan și Cristian Georgescu.
Cei 20 jucători din lotul pregătiti de antrenorii Viorel ERDEI, Arpad CSERNECSKI și Adrian PETRUȚ sunt: Andrei DAGĂU, Alexandru CIOBAN - portari; Denis GIOSU, Sergiu MAG, Raul PETCUȚ, Raul OBRAD, Claudiu FRAI, Luca BODRI, Toma BODRI, Răzvan MONAC, Marius ȘIMĂNDAN, Alexandru LAZIE, Raul MORARU, Alexandru RUSU, Robert BANCIU, Denis MUTICĂ, Valeriu ILISIE, Sorin MORAR, Alex CHIRA și Dan PAMPA.

SEMNALELE RAPORTULUI NAŢIONAL ASUPRA CORUPŢIEI

Transparency International România a lansat astăzi Raportul Naţional asupra Corupţiei, publicaţie care prezintă un sumar al celor mai importante evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică cu impact asupra luptei împotriva corupţiei în anul precedent. Raportul îşi propune să expună în mod analitic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi timp puncte de reper şi posibile soluţii pentru politicile publice din domeniu care au avut rezultate slabe.
Acest tip de analiză are în vedere contextul juridico-politic actual, în special cel rezultat din seturile succesive de măsuri pentru contracararea la nivelul societăţii a efectelor crizei economice.
Criza economică a crescut acut vulnerabilităţile, pe fondul deficienţelor instituţionale constatate în anii 2009-2010;
Aspectele deficitare ţin de alocarea resurselor publice, instabilitatea procedurilor administrative, măsuri şi campanii anticorupţie ineficiente;
Pe de altă parte, cele mai multe dintre evoluţiile identificate pot fi caracterizate ca măsuri pripite, fără ca acestea să facă parte dintr-o politică publică coerentă şi comprehensivă în domeniu. Masurile anticorupţie fiind mai degrabă de faţadă şi cu un caracter propagandistic în loc să creeze baze reale pentru normalizarea vieţii publice;
Transparenţa decizională în elaborarea şi adoptarea unor legi, strategii, politici, formule de organizare, a fost inexistentă în absenţa consultării şi a evaluărilor prealabil privind impactul pot face ca o politică iniţial bine intenţionată să aibă efecte neprevăzute nefaste;
Agenţiile anticorupţie şi alte structuri de asigurare a ordinii de drept au fost ţinta unor presiuni constante pentru a deroga de la misiunea lor sau pentru a îşi realiza activitatea de manieră a produce şi efecte politice nu numai juridice.
Agenţiile anticorupţie realizează investigaţii curajoase însă de o maniera selectivă care pune în discuţie credibilitatea acestora, de cele mai multe ori agenda investigaţiilor fiind suprapusă pe agenda politică şi a evoluţiilor din plan politic.
În perioada raportată au existat adesea critici de protecţionism din partea instituţiilor de aplicare a legii pentru pasivitatea în faţa dezvăluirilor unor cazuri de corupţie, acreditându-se în opinia publică ideea că anumite sectoare ale vieţii publice sau ale arhitecturii instituţionale sunt protejate de la anchetele penale.
Referitor la modul de gestionare a afacerilor publice declaraţiile şi documentele externe sunt emblematice pentru vulnerabilităţile sistemului naţional de integritate putem să remarcăm că formalismul şi incoerenţa deciziilor guvernamentale, pe de o parte şi resemnarea românilor, pe de altă parte, sunt identificate ca fiind principalele cauze pentru care lupta împotriva corupţiei în România este ineficientă. În ceea ce priveşte atitudinea pasivă a cetăţenilor aceasta a fost, la rândul său, determinată de lipsa de transparenţă şi de indisponibilitatea de a dialoga a instituţiilor publice. Degradarea tot mai mare a calităţii implementării legilor ce asigură transparenţa documentelor (Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public) şi transparenţa deciziilor (Legea nr. 53/2003 privind transparenţa decizională), precum şi absenţa desăvârşită a iniţiativelor de consultare inovatoare care să încurajeze participarea, determină creşterea neîncrederii, a suspiciunilor, a dezamăgirii şi în cele din urmă încurajează corupţia.
În privinţa procesului de reglementare climatul de incoerenţă legislativă, descurajează substanţial investiţiile şi afectează grav afacerile şi proiectele europene, aducând atingere economiei, societăţii şi poziţiei României în context internaţional în UE. Acest climat de inconsecvenţă normativă este determinat de improvizaţiile procedurale la adoptarea unor legi fundamentale cum sunt codurile juridice, abuzul flagrant, repetat şi nociv de procedura asumării răspunderii guvernamentale pentru adoptarea unor proiecte de lege, inovaţii legislative discutabil, cum sunt legile de punere în aplicare ce reprezintă legi de amendare substanţială a unor texte normative înainte de intrarea lor în vigoare.
Nu în ultimul rând, numărul foarte mare de acte normative adoptate prin procedura asumării răspunderii guvernului nu suferă doar de vicii procedurale, ci şi de grave probleme de conţinut, subliniate pe parcursul raportului de faţă.
Pilonul al treilea, societatea civilă şi mass-media, s-a confruntat cu numeroase acţiuni abuzive pentru inhibare şi reducere a nivelului de implicare şi critică constructivă. Au fost campanii de denigrare la adresa unor organizaţii neguvernamentale, campanii de presiune contra trusturilor de media. La acestea s-a adăugat şi presiunea economică la care au fost supuse şi care a afectat cel mai grav presa locală, dar şi cotidiene centrale. Organizaţiile neguvernamentale au fost supuse presiunilor economice prin intermediul autorităţilor de management a fondurilor structurale. Toate Acestea au fost de natură să slăbească rolul societăţii civile şi a mass-media în societate.
Perioada pe la care se face referire în raport a fost, aşadar, marcată în România de concentrarea acţiunilor Guvernului pe contracararea crizei economice cu 'orice preţ şi în orice mod', în cel mai scurt timp cu putinţă, fără considerarea consecinţelor. Astfel a scăzut îngrijorător încrederea cetăţenilor în instituţiile publice, cu consecinţa directă şi imediată a deprecierii întregului climat de integritate publică. Agravarea problemelor semnalate se resimte de altfel şi în fiecare dintre măsurile şi seturile de măsuri analizate.