miercuri, 26 octombrie 2011

Lista cu contracte de finantare reziliate

Dupa ce pe 4 iulie 2011, OI IMM a publicat o lista cu primele contracte de finantare reziliate ca urmare a nerespectarii termenelor contractuale prin intarzieri nejustificate la depunerea cererilor de rambursare, Organismul Intermediar a publicat ieri Lista nr. 2/2011 privind beneficiarii ale caror contracte de finantare incheiate de MECMA/MIMMCMA in cadrul POS CCE – Axa Prioritara 1, au fost reziliate ca urmare a nerespectarii prevederilor contractuale.
Este vorba de 49 de contracte de finantare semnate in perioada 2009-2011.

1. SC ROYAL HOUSE SRL 218/12.06.2009
2. SC MICLOSOARA HUNTING SRL 32/I/25.05.2010
3. SC TOBIMAR CONSTRUCT SRL 129/03.04.2009
4. SC KORONDI ARCSO SRL 242/22.06.2009
5. SC ASINED PRODUCT IMPEX SRL 236/19.06.2009
6 SC GERO TOOLS SRL 195/S/18.05.2011
7 SC CALA SA 16/m/12.01.2011
8 SC ITALIAN CAN COMPANY SRL 204/S/24.05.2011
9 SC CENTO CONSTRUCT SRL 24/IM/17.09.2009
10 SC ZIMBRUL SRL 246/23.06.2009
11 SC DECOM BAD MATRIX SRL 4/M/05.01.2011
12 SC HECOMIN IMPEX SRL 171/03.06.2009
13 SC ZIMBRUL SRL 103/S/22.07.2009
14 SC GROVINVEST SRL 47/I/15.07.2009
15 SC GROVINVEST SRL 46/I/15.07.2009
16 SC CONREP SA 30/IM/02.02.2010
17 SC TURNIR SRL 2m/320/03.09.2010
18 SC AUTOMATIZARI ACTIONARI ELECTRICE SRL 2m/338/03.09.2010
19 SC MINEMA COMDESING SRL 2m/307/03.09.2010
20 SC TE ROX PROD SRL 2m/295/03.09.2010
21 SC CONSULT CONSTRUCT SRL 125/S/18.03.2011
22 SC ELECTRO CENTER SRL 154/S/04.04.2011
23 SC MOTOARE ELECTRICE SRL 119/04.03.2009
24 SC HAVITAS SRL 2m/223/11.08.2010
25 SC SANDEXAG SRL 2m/117/06.11.2009
26 SC MARSILVA COM SRL 2m/78/16.10.2009
27 SC COMPACT GRUP SRL 2m/100/26.10.2009
28 SC GAT CONSTRUCT SRL 2m/185/11.01.2010
29 SC RECICLING CD 2007 SRL 62/04.03.2009
30 SC GALVAPLAST SRL 2m/115/05.11.2009
31 SC ROMPITCOMIMPEX SRL 2m/79/16.10.2009
32 SC ABT&CO SRL 2m/26/05.10.2009
33. SC PANEMAR MORARIT SI PANIFICATIE SRL 61/S/02.06.2011
34 SC CORALEX SRL 23/26.02.2009
35 SC TOPI NEW GLASS DESIGN SRL 33/04.03.2009
36 SC TEHNOFALT SRL 238/22.06.2009
37 SC MOBILAIUD SRL 2m/239/12.08.2010
38 SC NISTEM SRL 134/S/24.03.2011
39 SC EXCLUSIV CONSTRUCT SRL 2m/80/16.10.2009
40 SC EXCLUSIV CONSTRUCT SRL 205/10.06.2009
41 SC MEDSAN SRL 12/S/11.01.2011
42 SC ALUMINIUM CONSTRUCTION SRL 104/04.03.2009
43 SC ELPCONS GRUP SRL 2m/370/03.09.2010
44 SC GET PHOENIX SRL 207/11.06.2009
45 SC UNIPRESS ROMANIA SRL 200/S/20.05.2011
46 SC ELECTRO CENTER SRL 154/S/04.04.2011
47 SC CELULOZA SI HOTEL SA 80/M/16.02.2011
48 SC KONTROL SRL 213/S/20.05.2011
49 SC WINMAN SRL 173/S/12.04.2011

duminică, 23 octombrie 2011

Accidentul lui Serban Huidu, studiat sociologic

Accidentul în care a fost implicat omul de televiziune Şerban Huidu, duminică, 16 octombrie, pe DN 1, în judeţul Braşov, a fost un eveniment cu o largă mediatizare şi a generat dezbateri ample în media şi online.
Mediatizarea de care a beneficiat accidentul, a generat o notorietate foarte ridicată a acestuia - 99% dintre participanţii la cercetarea realizată de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie declarând că au auzit de accident.
De altfel, şi notorietatea lui Şerban Huidu este foarte ridicată, 94% dintre români au auzit de omul de televiziune. Huidu este mai puţin cunoscut doar de către persoanele de peste 65 de ani, de maghiari şi de respondenţii cu un nivel mai scăzut de educaţie. 80% dintre participanţii la studiu au urmărit la televizor dezbateri legate de accidentul în care a fost implicat Şerban Huidu.
Mai interesaţi de mediatizarea temei au fost respondenţii mai în vârstă, cu o educaţie mai joasă. Cei mai mulţi dintre respondenţii care au vizionat dezbateri televizate în cazul Huidu sunt de părere că în urma mediatizării a reieşit că Huidu ar fi vinovat pentru acest accident (17%), alţii (8%) spun că în urma dezbaterilor a reieşit că Huidu nu era apt să conducă (8%).
Deşi declară că au urmărit dezbateri televizate pe această temă, 1 din 6 respondenţi este de părere că accidentul este un fapt divers care nu are o relevanţă naţională şi doar o treime dintre cei chestionaţi apreciază că evenimentul este un fapt demn de discutat la televizor.
Acordul pentru mediatizarea evenimentului scade pe măsură ce nivelul de educaţie a respondenţilor este mai mare. De altfel, 70% dintre respondenţi susţin că televiziunile au procedat rău, prin masiva mediatizare a cazului, întrucât au insistat asupra unor subiecte private din viaţa unor oameni. Acestei opinii se raliază cu precădere respondenţii între 18 şi 35 de ani, cei cu studii superioare, cei din mediul urban şi care locuiesc în zona Moldovei.
40% dintre telespectatori au înţeles că majoritatea televiziunilor care au dezbătut cazul s-au poziţionat în spiritul atacului lui Şerban Huidu, în timp ce o treime sunt de părere că televiziunile l-au apărat pe Huidu.
Respondenţii care au apreciat că televiziunile s-au poziţionat împotriva lui Huidu sunt mai degrabă femeile, tinerii între 18 şi 35 de ani, cei cu studii medii, care locuiesc în mediul rural şi au rezidenţa în Moldova.
39% dintre respondenţi consideră că televiziunile ar fi trebuit să se poziţioneze în spiritul apărării lui Şerban Huidu. De această părere sunt mai degrabă femeile, tinerii între 18 şi 35 de ani, cei mai puţin educaţi, care provin din mediul rural şi locuiesc în Moldova.
65% dintre participaţii la acest studiu susţin că mediatizarea întregului caz îl prezintă pe Şerban Huidu ca fiind vinovat de cele întâmplate, iar 43% sunt de părere că mass-media l-au atacat, în timp ce 32% cred că presa l-a apărat pe Şerban Huidu.
În ceea ce priveşte părerea personală a respondenţilor legata de vinovăţia lui Şerban Huidu, jumătate dintre respondenţi cred că în acest caz a fost vorba despre nişte circumstanţe nefericite, în timp ce 39% îl consideră vinovat. Vinovăţia lui Huidu în acest caz este împărtăşită mai degrabă de bărbaţi, de persoanele peste 65 de ani, de cei cu studii superioare, de către persoanele care locuiesc în mediul urban, cu domiciliul în Transilvania+Banat.
Ancheta a fost realizată telefonic, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1168 de indivizi de 18 ani şi peste, în data de 20 octombrie 2011.

vineri, 21 octombrie 2011

Harta bogatilor si saracilor lumii

Averea globala a celor mai bogati miliardari a depasit recordul de 231 trilioane de dolari, adica doar 0,5% din populatia totala a lumii detine 38,5% din averea mondiala.

Pe de alta parte, averea medie neta a unui roman a crescut de peste patru ori in ultimii 10 ani, de la 3.840 de dolari in 2000 la 17.599 de dolari in 2011.
Potrivit raportului Credit Suisse, Global Wealth Report 2011, averea totala la nivel mondial a crescut cu 14% in perioada ianuarie 2010-iunie 2011, la 231.000 de miliarde de dolari. 54% din aceasta crestere a fost determinata de tarile din regiunea Asia Pacific.
Pe continente, cel mai bogat este America de Nord (averea medie neta fiind de 181.930 de dolari), urmat de Europa (105.989 de dolari) si de Asia-Pacific (averea medie se ridica la 47.703 dolari).
Pe tari, statul cu cel mai mare numar de milionari in dolari este SUA, unde peste 10 milioane de locuitori au averi mai mari de un milion de dolari, iar 314 dintre acestia sunt miliardari.
In Franta, exista aproximativ 2,5 milioane de milionari si doar 9 miliardari, in timp ce in Germania exista mai putin de 1,8 milioane de milionari si 40 de miliardari.
Locuitorii din China, India, America Latina si Africa reprezinta 56% din totalul populatiei mondiale, dar insumeaza doar 16% din averea celor mai bogati oameni ai lumii.
O treime dintre cei mai instariti locuitorii ai lumii se afla in SUA, Suedia si Elvetia, urmati de australieni si norvegieni sunt cei mai bogati din lume.
In lume exista 14.578 de locuitori cu averi cuprinse intre 1 si 5 milioane de dolari, 1.173 de persoane au averi de 5-10 milioane de dolari.
685 de persoane detin intre 10-50 de milioane de dolari, in timp ce 55 au intre 50-100 de milioane de dolari. Doar 32 gestioneaza averi cuprinse intre 100-500 de milioane de dolari.

Stadiul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune


Bucuresti - Ministerul Afacerilor Europene a publicat zilele trecute stadiul absorbtiei fondurilor structurale si de coeziune la 30 septembrie 2011. Fata de situatiile similare publicate lunar de catre ACIS, acest stadiu al absorbtiei cuprinde si informatii privind absorbtia reala (efectiva) a fondurilor.


Astfel, conform cifrelor publicate de MAEur, Romania a primit pana la sfarsitul lunii septembrie 2,822 miliarde de euro de la CE din care avansuri in valoare de 2,106 miliarde de euro si plati intermediare de doar 716 milioane de euro, ajungand la o absorbtie efectiva (plati intermediare/alocare UE) de 3,7%.


âIn ceea ce priveste stadiul cheltuirii fondurilor pe fiecare program operational, conform datelor publicate, POS Mediu si POSDRU inregistreaza cea mai mica rata a absorbtiei efective (1,89%, respectiv 2,96%).

POSDRU, spre exemplu, are a doua cea mai mare rata a absorbtiei calculata in functie de platile interne virate catre beneficiari (prefinantari si rambursari din fonduri comunitare si de la bugetul de stat) – 22,72%, respectiv 4,016 miliarde lei. Insa, cu doar 102,92 milioane lei plati intermediare rambursate de Comisia Europeana, la absorbtie efectiva se numara printre codase.
Programul operational fruntas atat in ceea ce priveste platile virate catre beneficiari, cat si in ceea ce priveste platile intermediare primite de la CE este POR-ul, cu o rata a absorbtiei efective de 7,37%.

Situaţia depunerii de proiecte
• Număr proiecte depuse: 30.252
• Valoare proiecte depuse: 56,31 miliarde euro
*din care contribuţia UE: 35,62 miliarde euro
≈ 185% alocarea UE 2007-2013

Situaţia contractării de proiecte
• Număr contracte semnate: 6.923
• Valoare contracte semnate : 14,4 miliarde euro
*din care contribuţia UE: 11,36 miliarde euro
≈ 59% alocarea UE 2007-2013



Situaţia plăţilor către beneficiari
• Valoare plăţi: 2,9 miliarde euro (din care 1,28 miliarde euro rambursări)
• Plăţi interne din fonduri UE: ≈ 14,13% din alocarea UE

Situaţia sumelor primite de la Comisia Europeană
• Total sume primite: 2,822 miliarde euro ≈ 14,7% alocarea UE 2007-2013
din care:
Avansuri: 2,106 miliarde euro
Plăţi intermediare: 716 milioane euro
• Rată plăţi intermediare/alocare UE: 3,7%

Stadiul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune pe fiecare Program Operaţional

ALOCĂRI UE 2007-2013 * PROIECTE DEPUSE * PROIECTE APROBATE * CONTRACTE SEMNATE
..........(mil.lei)..........................Nr./ Valoare totală.........Nr./ Valoare UE.................Nr./ Valoare UE.....
........................................................(mil. lei).........................(mil. lei).............................(mil. lei)
 ** PLĂŢI INTERNE CĂTRE BENEFICIARI*PLĂŢI INTERMEDIARE DE LA UE

  .................................(mil.lei) / %...............................(mil.euro) / %

POS Transport.. 19.251....... 110... 37.562......... 56....6.910......49....3.676
**..............608........3,16...............113,69.......2,49
POS Mediu...... 19.026....... 453... 34.215........ 260...15.925.....224...15.536
**............2.234.......11,09................85,36.......1,89
POR............ 15.710......7.876... 52.281...... 2 404...12.569...2 097...11.305
**............4.016.......23,71...............274,56.......7,37
POS DRU........ 14.657.....10.168... 42.852...... 2 896...14.749...2 121...12.051
**............3.498.......22,72...............102,92.......2,96
POS CCE........ 10.769.....10.229... 66.849...... 2 843....5.714...2 043....4.619
**............1.668.......14,06...............117,49.......4,60
PO DCA............ 877......1.325.... 3.254........ 335......499.....318......429
**...............81........8,64.................9,84.......4,73
PO AT............. 718........ 91...... 407......... 75......253......71......242
**...............82.......11,27................11,65.......6,85
TOTAL.......... 81.008.....30.252...237.420...... 8 869...56.619...6.923...47.858
**...........12.187...... 14,13...............715,51.......3,69

joi, 20 octombrie 2011

Gaddafi a fost ucis

Libia - France Presse a anuntat ca dictatorul libian Muammar Gaddafi a fost ucis, dictator care  a condus Libia nu mai puţin de 42 de ani cu mână de fier.
Însă opt luni de revoltă populară, sprijinită de o intervenţie a NATO, l-au constrâns să fugă în august, după ce capitala Tripoli a fost preluată de Consiliul Naţional de Tranziţie /CNT/.
La 69 de ani, Gaddafi, cel mai vechi lider arab şi african, a continuat până în ultimul ceas să lanseze apeluri la 'rezistenţă' împotriva 'cruciaţilor' occidentali. El a făcut de asemenea apel la victorie împotriva 'insurgenţilor', care ar fi avut, potrivit lui, legături cu reţeaua teroristă al-Qaida şi pe care i-a denumit 'şobolani'.
Născut, conform propriei sale legende, într-un cort de beduin, în deşert, la 7 iunie 1942, Muammar Gaddafi, fiu de cioban, a primit o educaţie religioasă strictă şi a intrat în armată în 1965. La 27 de ani, el l-a înlăturat în mod paşnic pe vechiul rege Idris, la 1 septembrie 1969.
În 1977, el a proclamat 'Jamahiria', un 'stat al maselor' care guvernează prin comitete populare alese. În opera sa 'Cartea Verde', el a preconizat o democraţie directă, care să îmbine socialismul şi gândirea islamică. Pentru a conduce această imensă ţară petrolieră, Gaddafi a adoptat rapid un stil imprevizibil, cu comportamente care îi nemulţumeau uneori partenerii, neezitând să se afişeze cu diverse ocazii publice în ţinute tradiţionale şi uniforme militare.
I-a plăcut să îşi primească oaspeţii în marele său cort, înconjurat de femei-soldaţi, 'amazoanele' sale, şi să mănânce relativ puţină hrană, preferând în special laptele de cămilă.
Acuzat de 'terorism', el a devenit 'oaia neagră' a occidentalilor, iar Tripoli a fost bombardat de SUA în aprilie 1986. Libia va face mai mulţi ani obiectul unor embargouri, în urma atentatelor împotriva unui avion american deasupra Lockerbie, Scoţia /270 de morţi în 1988/ şi a unui avion francez în Niger /170 de morţi în 1989/, pentru care Tripoli şi-a recunoscut responsabilitatea, vărsând sume considerabile de bani familiilor victimelor.

miercuri, 19 octombrie 2011

Noi reglementări privind instanţele judecătoreşti

Bucuresti - Guvernul a aprobat proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, urmând să fie dezbătut şi adoptat de Parlament.
Aplicarea noilor prevederi va conduce la scurtarea duratei proceselor, având în vedere două elemente de noutate introduse de proiectul de lege. Pe de o parte, se va separa funcţia de manager de instanţă de competenţa juridică propriu-zisă, iar pe de altă parte, se va institui funcţia de grefier judiciar, ambele reglementări dând posibilitate personalului judiciar specializat să soluţioneze procesele judiciare în termen rezonabil.
Astfel, personalul judiciar va include grefierul judiciar, grefierul de şedinţă şi grefierul de anchetă, cel de asistenţă va fi alcătuit din grefieri, grefieri arhivar-registratori şi agenţi procedurali, iar personalul tehnico-administrativ va fi format din specialişti IT, criminalişti şi şoferi.
Proiectul de lege adoptat realizează transferul de sarcini de la judecători la grefieri, prin introducerea unei noi funcţii, aceea a grefierului judiciar, construit pe baza modelelor europene consacrate în materie (rechtspfelger-ul german şi austriac), în concordanţă cu prevederile europene în materie.
Actul normativ va intra în vigoare la 6 luni de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial al României.

Violenta impotriva unui cadru medical - cel putin 6 luni de inchisoare

Bucuresti - La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat astăzi Legea de modificare a L 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii.
Conform actului normativ, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui medic, asistent medical, şofer de autosanitară, ambulanţier sau orice alt fel de personal din sistemul sanitar, aflat în exerciţiul funcţiunii, va fi pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
De asemenea, orice acte de violenţă, ca de exemplu lovirea, săvâşite împotriva cadrelor medicale vor fi sancţionate cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar vătămarea corporală poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 6 ani. Vătămarea corporală gravă se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 12 ani.
'Ministerul Sănătăţii a mai atras atenţia asupra problemelor de siguranţă cu care se confruntă personalul medical. Astfel, anul trecut am înaintat un amendament la Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor , care însă nu a fost adoptat. Până astăzi, dacă o persoană agresa un medic într-un spital putea fi sancţionată cu închisoare de la 3 luni până la 2 ani, sau cu amendă, după caz. Noi am propus înăsprirea pedepselor. Astfel, agresorul va putea fi sancţionat cu închisoare între 6 luni şi 12 ani, în funcţie de gravitatea faptelor. Prin noile măsuri urmărim descurajarea celor care nu respectă corpul medical aflat în exerciţiul funcţiunii şi munca depusă de angajaţii din sistem. Şi, din nefericire, au existat în ultima perioadă unele cazuri îngrijorătoare', a declarat RITLI Ladislau.

19,26 de trimiteri postale pe cap de locuitor

Bucuresti - Raportul de date statistice privind serviciile postale in anul 2010, publicat de ANCOM, arata ca piata a scazut cu 10,4% din punctul de vedere al traficului total postal, o scadere de trei ori mai mica decat cea inregistrata in anul 2009. Dupa ce in anul 2009 traficul postal international a inregistrat o crestere de peste 60%, in anul 2010 acesta a reintrat pe o panta descrescatoare, diminuandu-se cu 6%.
In anul 2010 in Romania au circulat 412.535.899 de trimiteri postale, ceea ce inseamna o medie de 19,26 de trimiteri postale pe cap de locuitor fata de 21,46 de trimiteri in anul 2009. Din numarul total de trimiteri procesate in anul 2010, CNPR a procesat 79,75%, adica 328.979.895 de trimiteri, in timp ce urmatorii zece furnizori in functie de volumul de trimiteri au realizat un trafic de 65.333.314 de trimiteri, ce reprezinta 15,84% din totalul traficului de trimiteri procesate, restul furnizorilor avand un volum de 18.222.690 de trimiteri, ceea ce reprezinta 4,41% din acest segment de piata.
Un procent de 93,5% din traficul postal total aferent anului 2010 este reprezentat de trimiterile postale interne, care au inregistrat o scadere de 10,7% fata de anul 2009, ajungand la valoarea de 385.592.270 de trimiteri, in conditiile in care traficul intern realizat de CNPR a scazut cu 16,4%, iar cel realizat de ceilalti furnizori a crescut cu 21,2%.
Aceeasi dinamica s-a inregistrat si in cazul trimiterilor internationale, unde traficul total (26.943.629 de trimiteri) a scazut usor (-6,1%) fata de anul 2009; pe acest segment de piata, CNPR a procesat cu peste 11% mai putine trimiteri decat in anul 2009, iar ceilalti furnizori au inregistrat o crestere cu peste 36% a volumului de trafic international.
Traficul postal total este format din traficul trimiterilor din posta de scrisori (servicii postale avand ca obiect trimiteri de corespondenta, trimiteri constand in imprimate, pachete mici si trimiteri de publicitate prin posta, cu limita maxima de greutate de 2 kg), traficul de colete si traficul aferent serviciilor postale Express.
In anul 2010, traficul postal al trimiterilor din posta de scrisori a reprezentat 93,41% din traficul postal total si a inregistrat scaderi atat la nivelul traficului intern (-11,3%), cat si international (-9,1%). CNPR detine o cota majoritara pe acest segment de peste 83%.
Spre deosebire de posta de scrisori, traficul de colete a inregistrat cresteri in anul 2010 atat la nivel intern (+1,7%), cat si international (+11,3%), insa ponderea acestora in totalul traficului postal este de doar 4,25%. In anul 2010 au fost colectate si distribuite un numar de 17.553.254 colete postale, peste 89% dintre acestea fiind procesate de catre furnizorii alternativi de servicii postale.
Desi traficul international aferent serviciilor postale Express a inregistrat o crestere de 54,3%, per total, traficul aferent acestor servicii a scazut cu 2,3%. In anul 2010 traficul postal total aferent serviciilor Express a fost de 9.621.767 de trimiteri postale din care peste 61% au fost procesate de catre CNPR, restul fiind colectate si distribuite de catre ceilalti furnizori.
Si in anul 2010 s-a constatat intensificarea concurentei pe segmentul serviciilor postale incluse in sfera serviciului universal unde, alaturi de CNPR au mai functionat alti 137 de furnizori, care au reusit sa atraga o cota de piata de 15,7% la nivelul traficului total, de aproape doua ori mai mare decat in anul 2009. Astfel, furnizorii alternativi au procesat in total 51.386.830 de trimiteri postale, in crestere cu 52,9% fata de anul 2009, in timp ce CNPR a procesat 275.302.055 de trimiteri, cu 20,2% mai putin decat in anul 2009.
Segmentul care a inregistrat cresteri (+4,6%) la nivelul traficului total este segmentul serviciilor din afara sferei serviciului universal (servicii care au ca obiect trimiteri de corespondenta, imprimate, trimiteri de publicitate prin posta mai mari de 2 kg , colete interne cu o greutate intre 10 si 50 kg , colete cu limita de greutate intre 10 si 50 kg expediate de pe teritoriul Romaniei catre o adresa aflata in afara teritoriului acesteia, colete postale cu limite de greutate intre 20 si 50 kg expediate din afara teritoriului Romaniei catre o adresa aflata pe teritoriul acesteia, precum si serviciul Ramburs, serviciul Schimbare destinatie, serviciul Livrare speciala, serviciul Confirmare de primire, serviciul Express).
Pe acest segment au fost colectate si distribuite 85.847.014 de trimiteri postale, reprezentand 20,81% din traficul total postal realizat in anul 2010. Atat trimiterile interne, cat si cele internationale au inregistrat cresteri, de 3,5, respectiv 38,2 procente.
Piata serviciilor postale a atins valoarea de 0,35 miliarde euro (1,45 miliarde RON), in scadere cu 2,3% fata de anul 2009.

Seful arbitrilor, trimis in judecata

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
AVRAM VASILE, în stare de arest preventiv, preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor (C.C.A) din cadrul Federaţiei Române de Fotbal (F.R.F.), în prezent suspendat, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
- luare de mită, în formă continuată şi
- fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracţiune de corupţie;
ŢERBEA SORIN - IOAN, în stare de arest preventiv, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de dare de mită, în formă continuată;
PENCIU ADRIAN, avocat în cadrul Baroului Giurgiu, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi favorizarea infractorului, ambele în legătură directă cu o infracţiune de corupţie;
CHIOREAN VASILE-CONSTANTIN, angajat ca recepţioner la un hotel din Tîrgu-Mureş, deţinut de o societate comercială controlată de inculpatul Ţerbea Sorin Ioan, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de complicitate la dare de mită şi complicitate la luare de mită;
IACOBESCU NICOLAE în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de complicitate la dare de mită şi complicitate la luare de mită, ambele în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
La data de 21 mai 2011, în condiţiile exercitării atribuţiilor de serviciu ca supervizor la meciul de fotbal F.C.M. Tîrgu-Mureş - Universitatea Cluj din cadrul etapei a 34-a a Ligii I de fotbal, inculpatul Avram Vasile a primit de la inculpatul Ţerbea Sorin Ioan suma de 19.000 de euro în scopul delegării unor arbitri agreaţi de echipa de fotbal din Tîrgu-Mureş, la jocurile ediţiei de campionat 2011-2012. În aceeaşi împrejurare şi în acelaşi scop, inculpatul Avram Vasile a beneficiat de transport gratuit cu elicopterul pe ruta Bucureşti-Tîrgu-Mureş şi retur, folos oferit de Ţerbea Sorin Ioan. Elicopterul respectiv a fost pilotat de inculpatul Iacobescu Nicolae şi închiriat, în acest scop, de o societate comercială controlată de inculpatul Ţerbea Sorin Ioan, costul acestui transport fiind de aproximativ 3.000 de euro.
Suma de 19.000 de euro a fost remisă de Ţerbea Sorin Ioan lui Avram Vasile prin intermediul inculpaţilor Iacobescu Nicolae şi Chiorean Vasile-Constantin, angajat ca recepţioner la un hotel din Tîrgu-Mureş, deţinut de o societate comercială controlată de inculpatul Ţerbea Sorin Ioan.
La data de 26 septembrie 2011, în condiţiile în care inculpatul Avram Vasile era cercetat în stare de arest preventiv în prezentul dosar penal, inculpatul Penciu Adrian, în calitate de apărător ales, i-a înmânat inculpatului Avram Vasile, spre semnare, un exemplar fals al unei hotărâri din data de 21 ianuarie 2011 a Biroului Executiv al Comisiei Centrale a Arbitrilor care a fost semnat de Avram Vasile. Hotărârea prevedea ca delegarea arbitrilor pentru meciurile de fotbal din Liga I să se realizeze de către o altă persoană decât Avram Vasile, începând cu returul sezonului 2010 - 2011. În această modalitate, Penciu Adrian a încercat să îl exonereze de răspunderea penală pe Avram Vasile prin constituirea unor probe care nu sunt veridice.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra sumei de 22.000 de euro aparţinând inculpatului Avram Vasile.
La data de 25 septembrie 2011, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea pe o perioadă de 29 de zile a inculpaţilor Avram Vasile şi Ţerbea Sorin - Ioan (comunicatul nr. 575/VIII/3 din data de 25 septembrie 2011).
Prin prezentul rechizitoriu, procurorii au dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului Şerban Alexandru pentru infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi favorizarea infractorului, ambele în legătură directă cu o infracţiune de corupţie, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală. De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Avram Vasile, Ţerbea Sorin - Ioan şi faţă de alte persoane.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.

marți, 18 octombrie 2011

586 cauze din sistemul judiciar au o vechime mai mare de 10 ani

Bucuresti - În şedinţa de azi, 18 octombrie, 2011, Secţia pentru judecători a CSM a analizat Raportul privind monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dosarelor mai vechi de 6 luni (în recurs), respectiv 1 an (fond, apel), fiind pentru prima dată când, la nivel naţional, s-a realizat o asemenea situaţie a dosarelor vechi aflate pe rolul instanţelor de la data înregistrării lor la instanţe.
În urma centralizării datelor, excluzând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară a reţinut că la nivel naţional există un număr total de 138.505 cauze mai vechi de un an în sistemul judiciar (prin raportare la data înregistrării primului act de sesizare), dintre care, 4001 dosare au o vechime în sistemul judiciar cuprinsă între 5 şi 10 ani, iar 586 cauze au o vechime mai mare de 10 ani.
Prin raportare la volumul de activitate înregistrat de instanţe în primul semestru al anului 2011 se constată că acestea reprezintă un procent de 6,64%.
Distinct s-a reţinut că există un număr total de 129.249 dosare suspendate.
Din analiza structurii cauzelor mai vechi de un an, Inspecţia Judiciară a constatat că o pondere importantă, atât din punct de vedere numeric, cât şi al duratei procesului, o au cauzele de insolvenţă.
Plenul a apreciat că e necesară o verificare a fiecărui dosar mai vechi de 5 ani, a cauzelor care au condus la prelungirea excesivă a duratelor de soluţionare a acestora.
Procedura insolvenţei se analizează mai mult în termeni de eficienţă, decât de durată, iar creditorii, beneficiari ai averii debitorului falit sunt primii chemaţi să analizeze condiţiile în care se derulează procedura şi în care are loc valorificarea bunurilor. De asemenea, numărul de cauze de insolvenţă şi complexitatea lor sunt în strânsă legătură cu activitatea economică derulată în raza teritorială a fiecărui tribunal în parte. Estimarea modului de derulare a procedurilor de insolvenţă la nivelul unei instanţe este subordonată unor criterii diferite faţă de cele privitoare la cauzele obişnuite.
MĂSURI APROBATE DE SECŢIA PENTRU JUDECĂTORI A CSM în vederea asigurării unei soluţionări eficiente şi în termene rezonabile a dosarelor mai vechi de 6 luni (în recurs), respectiv 1 an (fond, apel)
*Constituirea unei baze de date care să fie actualizată şi completată conform tabelului ce va fi comunicat de către Inspecţia Judiciară, în vederea realizării unui sistem de evidenţă permanentă a dosarelor vechi, în care să se evidenţieze cauzele mai vechi de un an în sistemul judiciar prin raportare la data primului act de sesizare a instanţei de fond, urmând ca aceste date să nu mai fie actualizate şi menţionate în programul informatic EMAP;
*Sesizarea Ministerului Justiţiei pentru modificarea aplicaţiei Ecris astfel încât să fie posibilă selectarea cauzelor în funcţie de data primului act de sesizare (a unei opţiuni de filtrare după câmpul ECRIS nou definit - data primului act de sesizare);
*Actualizarea continuă a situaţiilor menţionate şi comunicarea acestora Inspecţiei Judiciare, la un interval de 2 luni, într-o primă etapă, urmând ca ulterior să se stabilească un termen de raportare în funcţie de situaţia reţinută;
*Monitorizarea de către conducerea curţilor de apel şi a tribunalelor a dosarelor mai vechi de 3 ani în sistemul judiciar, identificarea situaţiilor specifice şi a eventualelor disfuncţionalităţii ce se înregistrează în managementul de caz al acestor dosare şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a măsurilor apreciate ca fiind utile pentru reducerea stocului de cauze vechi;
*Efectuarea verificărilor directe de către Inspecţia Judiciară cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor mai vechi de un an la Judecătoria Oradea, Judecătoria Braşov, Judecătoria Constanţa (dosare cu vechime între 5-10 ani - 122 cauze) şi Judecătoria Zărneşti;
*Efectuarea de verificări directe de către Inspecţia Judiciară, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor în toate cauzele mai vechi de 10 ani, precum şi a numărului însemnat de dosare cu vechime între 5 şi 10 ani înregistrate la Curtea de Apel Constanţa, la Curtea de Apel Oradea şi la instanţele arondate, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Teleorman şi Tribunalul Constanţa;
*Analizarea distinctă a situaţiei procedurilor de insolvenţă, în baza unor date suplimentare comunicate de către instanţe în sensul mai sus arătat, şi identificarea vulnerabilităţilor existente în sistem cu privire la acestea, precum a măsurilor cu caracter general sau particular ce se impun;
* Comunicarea către Inspecţia Judiciară, în termen de o lună de la data aprobării raportului, a stadiului de implementare a măsurilor dispuse în baza raportului de monitorizare.
Distinct de aceste măsuri cu caracter general, având în vedere specificul situaţiilor reţinute la nivelul fiecărei curţii de apel, Secţia pentru judecători a CSM şi-a însuşit propunerile formulate de Inspecţia Judiciară care vizează următoarele:
*Monitorizarea de către conducerea Curţii de Apel Braşov a dosarelor mai vechi de un an/6 luni de la data înregistrării în sistem de pe rolul Tribunalului Braşov, Judecătoriei Braşov si Judecătoriei Zărneşti, şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport.
* Monitorizarea de către conducerea judiciară a Curţii de Apel Bucureşti a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Cornetu, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport.
* Monitorizarea de către conducerea judiciară a Tribunalului Călăraşi, Tribunalului Ialomiţa, Tribunalului Giurgiu, Tribunalului Teleorman a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul acestor instanţe şi a instanţelor arondate cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor precum şi luarea de măsuri în vederea analizării posibilităţii repunerii pe rol a dosarelor suspendate şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport;
*Monitorizarea de către conducerea Curţii de Apel Cluj a dosarelor mai vechi de trei ani de la data înregistrării în sistem de pe rolul Tribunalului Cluj-Napoca şi a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Turda, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport;
*Monitorizarea de către Curtea de Apel Constanţa a dosarelor cu vechime mai mare de 5 ani de la Tribunalul Tulcea.
*Monitorizarea de către conducerea Curţii de Apel Constanţa a tuturor dosarelor suspendate şi verificarea subzistenţei motivelor care au condus la suspendarea judecăţii cauzelor.
*Monitorizarea de către conducerea Tribunalului Gorj a modului de respectare la nivelul Judecătoriilor Târgu Cărbuneşti, Motru şi Novaci a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea periodică, la interval de trei luni, a rezultatelor monitorizării.
* Monitorizarea de către conducerea Tribunalului Galaţi a numărului cauzelor vechi înregistrate la nivelul acestui tribunal şi al Judecătoriei Galaţi.
*Monitorizarea de către conducerea judiciară a Tribunalului Bihor şi a Tribunalului Satu Mare a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Oradea, a Judecătoriei Aleşd, a Judecătoriei Salonta, Judecătoriei Satu Mare şi a Judecătoriei Negreşti Oaş, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport;
*Monitorizarea, de către conducerile judiciare ale Tribunalului Argeş şi Tribunalului Vâlcea, a dosarelor mai vechi de 1 an de pe rolul Secţiilor civile din cadrul Judecătoriei Piteşti şi Judecătoriei Vâlcea, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
*Monitorizarea, de către conducerea judiciară a Curţii de Apel Piteşti, a dosarelor mai vechi de 1 an de pe rolul Secţiei civile din cadrul Tribunalului Vâlcea şi dosarelor de insolvenţă de pe rolul Secţiei comerciale şi de contencios administrativ din cadrul aceleiaşi instanţe, precum şi de pe rolul Tribunalului Comercial Argeş;
*Monitorizarea de către conducerea judiciară a Tribunalului Prahova a dosarelor mai vechi de un an de pe rolul Judecătoriei Ploieşti şi Judecătoriei Vălenii de Munte, cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport;
*Monitorizarea de către conducerea Tribunalului Dâmboviţa a dosarelor mai vechi de un an de la data înregistrării în sistem de pe rolul Judecătoriei Răcari şi Judecătoriei Găieşti, sub aspectul modului de respectare a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi transmiterea rezultatului monitorizării către Inspecţia Judiciară, într-un termen de 3 luni de la data aprobării prezentului raport.

Reorganizarea sectorului de Imbunatatiri Funciare

  Bucuresti - Se înfiinţează Agenţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare prin reorganizarea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (care se desfiinţează).
Agenţia este instituţie publică, cu personalitate juridică, funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi are în structura filiale judeţene fără personalitate juridică.
Finanţarea Agenţiei se face din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Veniturile proprii sunt din taxa IF şi din tarifele percepute beneficiarilor activităţilor de îmbunătăţiri funciare.
Conducerea Agenţiei este asigurată de un director general şi un director general adjunct, numiţi prin ordin al ministrului.
Personalul Agenţiei este angajat pe bază de contract individual de muncă şi se salarizează în conformitate cu reglementările legale aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
Personalul ANIF este preluat de Agenţie în conformitate cu prevederile legale, în limita a maximum 1.500 de posturi.
Prin Agenţie, se înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei.
Se introduce taxa de îmbunătăţiri funciare, denumită taxă IF ca sursă pentru acoperirea cheltuielilor Agenţiei. Această taxă este plătită de cei care deţin terenuri care beneficiază direct sau indirect de lucrările de îmbunătăţiri funciare.
Calculul, modul de colectare şi termenele de plată a taxei IF se aprobă prin HG, iar cuantumul taxei IF se aprobă, anual, de către Agenţie, până la data de 31 august a fiecărui an pentru anul următor.
Digurile şi barajele cu rol de apărare împotriva inundaţiilor se predau, conform actului normativ, în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Romane.
Cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii a amenajărilor funciare nu se mai asigură prin subvenţii de la bugetul de stat.
Agenţia, ca instituţie publică, va permite dezvoltarea activităţilor din domeniul îmbunătăţirilor funciare de interes naţional, asigurarea protecţiei terenurilor şi va îndeplini rolul statului în activităţi ce au drept scop prevenirea şi înlăturarea factorilor de risc (exces de apă, eroziune, inundaţii, poluare).

luni, 17 octombrie 2011

Buturuga (foarte) mica impotriva lui MANCHESTER UNITED

Bucureşti - Peste 500 de jandarmi din cadrul Jandarmeriei Capitalei vor asigura măsurile de ordine publică la meciul de fotbal dintre echipele F.C. OŢELUL GALAŢI şi F.C. MANCHESTER UNITED, din cadrul grupei 'C' a UEFA Champions League, care se va disputa marţi, 18 octombrie a.c., pe 'Arena Naţională' din capitală, începând cu ora 21.45.

Meciul a fost catalogat ca fiind unul cu grad de risc ridicat.
Spectatorii nu au voie să introducă în stadion băuturi alcoolice, materiale pirotehnice interzise de lege ori alte obiecte care pot pune în pericol securitatea participanţilor la această competiţie sportivă.
Spectatorilor le este interzis sa ocupe alte locuri decât cele prevazute pe documentele de acces, precum şi refuzul eliberarii acestora la avertismentul verbal al reprezentanţilor societaţii specializate de protecţie şi paza sau al forţelor de ordine. De asemenea, este interzisă afişarea de inscripţii care incită la ura naţională, rasială, de clasă ori religioasă, la discriminări de orice fel şi la violenţă.

duminică, 16 octombrie 2011

Poliţia la negru

În perioada mai–septembrie a.c., poliţiştii structurilor de investigare a fraudelor au înregistrat peste 1.500 de dosare penale referitoare la fapte comise în legătură cu utilizarea forţei de muncă. / Pentru neregulile constatate în urma verificărilor efectuate împreună cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniu, au fost aplicate aproape 58.000 de sancţiuni contravenţionale.
Inspectoratul General al Poliţiei Române, în colaborare cu Jandarmeria Română, Inspecţia Muncii şi Garda Financiară a iniţiat, la data de 27 aprilie a.c., Planul comun de acţiune având ca obiect desfăşurarea de acţiuni de control în vederea reducerii incidenţei muncii nedeclarate şi a combaterii evaziunii fiscal, rezultată din munca „la negru”.
Astfel, în perioada 2 mai – 30 septembrie a.c., poliţiştii de investigare a fraudelor au participat la efectuarea a peste 5.000 de acţiuni de control, desfăşurând activităţi în vederea identificării şi cercetării faptelor ce sunt incriminate ca infracţiuni în materia angajării şi utilizării forţei de muncă.
În timpul acţiunilor de control au fost înregistrate 1.596 de dosare penale referitoare la fapte comise în legătură cu utilizarea forţei de muncă, au fost soluţionate 839 de dosare penale, în 700 de dosare penale s-a dispus începerea urmăririi penale, iar în 139 de dosare penale au fost propuse alte soluţii.
În dosarele penale în care s-a dispus începerea urmăririi penale s-au constatat 922 de infracţiuni, dintre care 90 de infracţiuni prevăzute în Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii modificată şi completată prin Legea nr. 40/2011- primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă, şi 832 de alte infracţiuni specifice legislaţiei care reglementează utilizarea forţei de muncă.
Din totalul dosarelor în care s-a început urmărirea penală, 109 au fost înaintate parchetului competent, cu propunere de punere în mişcare a acţiunii penale şi trimitere în judecată.
În urma acţiunilor comune desfăşurate cu structurile teritoriale ale Inspecţiei Muncii, au fost aplicate, în condiţiile legii, 57.864 de sancţiuni contravenţionale, dintre acestea 3.617 de sancţiuni pentru muncă fără forme legale de angajare.
Au fost sancţionaţi 28.193 de angajatori pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, dintre aceştia 3.622 pentru utilizarea forţei de muncă fără forme legale.

Agenţia Naţională a Banilor Negri pentru Buzunare Portocalii

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de inculpatul BIAN SILVIU, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită, în formă continuată.
Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
În data de 17 septembrie 2011, inculpatul Bian Silviu, în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, a primit suma de 22.000 euro şi 19.000 lei de la funcţionarii structurilor judeţene ale ANOFM.
Banii au fost pretinşi de către inculpatul Bian Silviu pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze 25% din costul proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene şi destinate dezvoltării resurselor umane, reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activităţii în cadrul proiectelor. De asemenea, această sumă, primită cu titlu de mită printr-un intermediar, reprezintă o parte din salariile funcţionarilor respectivi pe luna august 2011.
În mod similar, la data de 15 octombrie 2011, în acelaşi scop ca cel menţionat mai sus, inculpatul Bian Silviu a primit de la aceiaşi funcţionari, prin intermediar, suma de 82.000 lei, reprezentând o parte din retribuţiile aferente lunii septembrie 2011.
Cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. La data de 16 octombrie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentat Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pe termen de 29 de zile.
Punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Cel mai mare marş de protest pentru Roşia Montană

Petitia de pe www.rosiamontana.net a strans peste 30.000 de semnaturi, la care se adauga alte 27.000 de semnaturi pe hartie stranse in Bucuresti prin actiunea “la corturi” din ultimele 3 saptamani, la care au luat parte peste 350 de voluntari.
Eforturile au fost remarcate si amintite intr-o recenta dezbatere din Parlamentul European. In urma dezbaterii, Comisia pentru Petitii a Parlamentului European a anuntat ca se va deplasa in Romania la inceputul lunii noiembrie pentru o ancheta asupra proiectului de la Rosia Montana. Pana atunci, se doreste strangerea a cel putin 100.000 de semnaturi din toata tara, iar in preajma vizitei CE sa se organizeze, de la Casa Poporului spre sediul Comisiei Europene in Bucuresti, cel mai mare mars de protest pentru Rosia Montana.
Romania a pierdut in perioada 1952-1960 printr-o firma sovieto-romana cea mai mare rezerva energetica a tarii, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a suparat foc, pentru ca sovieticii “noua nu ne-au dat utilaje pentru extragerea uraniului”.
Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca. Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga al 0,6% in urma ultimei majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual.
Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara se spuna ca in tari ca Africa de Sud redeventele pentru metale pretioase sunt de minim 20%.
In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11,7 grame de argint pe tona. Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur. Vanadiu - 2500 grame pe tona, arseniu - 5000 grame pe tona, titan - 1000 grame pe tona, molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu - 20 grame pe tona, wolfram, molibden etc.
Daca se pun aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera ci a metalelor neferoase.
Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice si pretul actual este de 900 de dolari pe Kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului.
26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni, pentru a se face loc RMGC, a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca.
Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamintul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.
Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipinie au interzis mineritul cu cianuri. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarisitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare de acum 10 ani. Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri.
La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii.
Rosia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand intr-un teritoriu intins pe circa 650 ha 50 monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National.
Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase prin numarul si valoarea monumentelor istorice si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei. Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national.
Academia Romana, Casa Regala, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori români din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane în Patrimoniul UNESCO.

vineri, 14 octombrie 2011

Zece reguli noi pentru sprijinirea activităţii instanţelor de judecată

Noile reguli privind avizarea tehnică a expertizei judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, cadastru şi geodezie facilitează activitatea judecătorilor şi vine în sprijinul justiţiabilului. Aprobat prin Ordinul comun al ministrului justiţiei şi al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară(ANCPI), Regulamentul - întocmit şi cu sprijinul Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) - are ca scop rezolvarea problemelor apărute în practică referitoare la procedura intabulării în cartea funciară, în situaţia în care expertiza judiciară dispusă nu a fost avizată de oficiul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară.
La acest moment, în astfel de situaţii este necesară întocmirea de către o persoană autorizată a unei noi documentaţii cadastrale, fapt ce conduce la creşterea duratei şi a costurilor aferente efectuării formalităţilor de înregistrare imobiliară. Prin noul Regulament publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 715, din 11 octombrie 2011 este îmbunătăţită procedura, cu efect direct înscrierea cu celeritate în cartea funciară a drepturilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti, fără a mai fi necesară întocmirea unei noi documentaţii cadastrale şi fără cheltuieli suplimentare pentru persoanele interesate.
Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, cadastru şi geodezie conţine 10 articole, în care sunt precizate definiţii, proceduri, răspunderi, precum şi care sunt datele şi documentele pe care experţii judiciari le pot solicita OCPI sau biroului teritorial, cu scutirea plăţii tarifelor.
Concret, potrivit art. 7 alineat 1 din Regulament, avizarea tehnică a expertizei judiciare este scutită de plata tarifelor. În alineatul 2 al aceluiaşi articol se prevede că experţii judiciari pot solicita OCPI sau biroului teritorial, în baza documentelor din care rezultă numirea acestora şi identificarea imobilului care face obiectul expertizei, cu scutire de la plata tarifelor, următoarele date şi documente:
a) coordonatele punctelor aflate pe limita de proprietate pentru imobilele înregistrate în sistemul informatic de cadastru şi carte funciară pentru imobilul în cauză, precum şi pentru cele limitrofe imobilului în cauză;
b) planul de încadrare în zonă;
c) extrasul de plan parcelar recepţionat de OCPI teritorial sau, după caz, extrasul de plan cadastral de carte funciară;
d) extrasul de carte funciară pentru informare, dacă imobilul este înscris în cartea funciară;
e) copii ale actelor care au stat la baza înscrierii în cartea funciară a imobilelor în cauză;
f) extras de pe ortofotoplan, pentru imobilul în cauză, precum şi pentru cele limitrofe imobilului în cauză;
g) copii ale altor documente necesare şi în strânsă legătură cu efectuarea expertizei judiciare, nominalizate de către expert.
Prin imobil, în sensul Regulamentului, se înţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativ - teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă, aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în cazul coproprietăţii. Imobilul se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară.
Regulamentul precizează şi cine este responsabil pentru corectitudinea întocmirii planului de amplasament şi delimitare a imobilului şi pentru corespondenţa lui cu realitatea din teren. Potrivit art 3 alineat 3 din Regulament, responsabilitatea revine expertului judiciar, acesta având obligaţia să execute măsurătorile la faţa locului.
Avizarea tehnică a expertizei judiciare constă în recepţia tehnică a planului de amplasament şi delimitare a imobilului ce face obiectul expertizei şi se acordă în conformitate cu prevederile art. 9 alin 3 lit e) şi ale art. 13 alin 3 lit h) din Regulamentul de avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor de specilitate din domeniul cadastrului, al geodeziei, al topografiei al fotogrammetriei şi al cartografiei, aprobat prin ordinul directorului general al ANCPI nr 108/2010.
Planul de amplasament este însoţit de următoarele documente:
a) memoriul tehnic, prin care se descrie lucrarea efectuată;
b) planul de încadrare în zonă, în care este individualizat imobilul;
c) Extrasul de carte funciară pentru informare, dacă imobilul este înregistrat în cartea frunciară;
d) Copia adresei, a încheierii instanţei de judecată sau, după caz, a altor documente din care rezultă numirea expertului şi identificarea imobilului care face obiectul expertizei.
Planul de amplasament şi delimitare a imobilului se întocmeşte în numărul de exemplare necesar comunicării către părţile din proces, plus un exemplar pentru instanţă şi unul pentru oficiul teritorial, conform art. 6 alin. 4 din Regulament.
În vederea efectuării înscrierii în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară conform Legii nr 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a imobilului care a făcut obiectul litigiului în care s-a dispus expertiza judiciară, planul de amplasament şi delimitare a imobilului pentru care s-a admis recepţia în condiţiile prezentului regulament ţine locul documentaţiei cadastrale după pronunţarea hotărârii judecătoreşti irevocabile. Potrivit art. 10 din Regulament, atribuirea numărului cadastral se face de către OCPI, după verificarea corespondenţei cu realitatea din teren, dacă situaţia tehnico-juridică a imobilului nu a fost modificată prin înregistrări ulterioare avizării tehnice a expertizei judiciare.
Regulamentul va intra în vigoare după 90 de zile de la publicarea lui în Monitorul Oficial.

47.274 de Paraschiva


Dintre cei 53.160 de români aniversaţi de Sfânta Cuvioasă Parascheva, 49.130 sunt femei, iar 4.030, bărbaţi.
Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea femeilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfânta Cuvioasă Parascheva, respectiv 47.274, poartă numele de Paraschiva , alte 664 Parascheva, 607– Chiva, iar 585, Chivuţa.
Dintre bărbaţii care îşi sărbătoresc onomastica la această dată, 3.733 poartă numele de Paraschiv, alţi 289 –Chivu şi 8 – Paraschev.

miercuri, 12 octombrie 2011

Cutremur în Marea Neagră


Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului anunţă că în ziua de 11.10.2011 la ora 22:49:14 (ora României) s-a produs în zona Marea Neagră un cutremur cu magnitudinea 4,2 pe scara Richter, la adâncimea de 18 km şi cu intensitate în zona epicentrală IV pe scara Mercalli.
Cutremurul nu s-a simţit la Bucureşti.
Cutremurul a fost simţit în Dobrogea de Sud cu o intensitate de II - III grade pe scara Mercalli (Mangalia, Eforie, Negru Vodă, etc).

Constelaţii, planete, destine - într-un cuvânt: Zodiac!

Derivat din grecescul zodion (diminutiv al substantivului zoon, care înseamnă animal), zodiacul este drumul pe care Soarele, punct fix convenţional al sistemului nostru solar, îl străbate în decursul unui an. Drumul său formează un cerc complet şi trece prin dreptul a 12 constelaţii.
Dar pentru Romfilatelia mai există o constelaţie...Constelaţia Penda după numele unuia dintre cei mai mari gravori ai lumii: Octavian Ion Penda.
Emisiunea pe care Romfilatelia o introduce în circulaţie, vineri, 14 octombrie a.c., Zodiac II, face parte dintr-un proiect amplu care şi-a propus să dedice câte o marcă poştală fiecărui semn al Zodiacului europeano-chaldeean.
Atât desenele ale căror imagini sunt reproduse pe timbre cât şi gravurile tematice originale ale celor două emisiuni de mărci poştale Zodiac I şi Zodiac II, pot fi considerate pe drept cuvânt ca fiind un adevărat testament filatelic al artistului Octavian Ion Penda.
Cu ocazia celei de-a VII ediţii a Congresului şi Simpozionului de Astrologie, pe 15 octombrie 2011, orele 12, la Sala Panorama a Hotelului Parliament, Romfilatelia va prezenta emisiunile de mărci poştale Zodiac I şi II.

Necrolog / Ion Diaconescu

Ion Diaconescu s-a născut la 25 august 1917, în comuna Boteşti, judetul Argeş, a fost inginer şi om politic naţional-ţărănist, preşedinte al PNŢ-CD, preşedinte al CDR şi preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Nepot pe linie maternă al lui Ion Mihalache, Diaconescu a intrat în PNŢ încă din 1936, în organizaţia de tineret a partidului, unde a fost membru al Biroului Central (1944-1947).
După absolvirea Facultăţii de Electromecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti (1942), Diaconescu a lucrat ca referent tehnic în cadrul Ministerului Economiei Naţionale până în 1947, când a fost epurat. Arestat la 1 decembrie 1947, prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, Diaconescu a fost deţinut politic între 1947 şi 1964.
După eliberarea din închisoare, a lucrat ca inginer la întreprinderea Ascensorul Bucureşti, până în 1980, continuând să ţină legătura cu foşti fruntaşi ţărănişti, între care se afla şi Corneliu Coposu.
În zilele Revoluţiei din decembrie 1989 participă la relansarea partidului, semnând Apelul pentru intrarea PNŢ în legalitate (22 decembrie 1989), alături de alţi foşti membri.
Îl secondează pe Corneliu Coposu la conducerea partidului (ca prim-vicepreşedinte, ianuarie 1990 - noiembrie 1995), iar după moartea acestuia preia preşedinţia (12 noiembrie 1995 - 27 noiembrie 2000).
Diaconescu a fost preşedinte al CDR (1996 - 2000), după alegerea lui Emil Constantinescu în funcţia de preşedinte al ţării.
De asemenea, Diaconescu a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor (27 noiembrie 1996 - 15 decembrie 2000), într-o perioadă dificilă, în care PNŢCD a fost figura centrală într-o coaliţie de guvernare largă şi eterogenă.
Partidul s-a erodat electoral foarte puternic în perioada de guvernare, caracterizată prin dispute acute şi lungi în coaliţia aflată la putere. Perioada a coincis şi cu o criză economică, astfel încât, la finele perioadei de guvernare, formaţiunea nu a mai atins pragul electoral. Ca partid neparlamentar, PNŢCD a intrat într-un con de umbră, presărat cu răbufniri publice periodice ale scandalurilor dintre diverse facţiuni.
Diaconescu a demisionat din funcţia de preşedinte al PNŢCD la 27 noiembrie 2000, ulterior fiind ales preşedinte de onoare, în 21 ianuarie 2001.
În lunga sa carieră parlamentară - membru CPUN (februarie-mai 1990), deputat de Bucureşti (1990 şi 2000) - Diaconescu a susţinut programul partidului de anulare a consecinţelor regimului comunist.
Diaconescu a militat pentru restituirea in integrum a proprietăţilor, revenirea la monarhie, lustrarea fostelor cadre ale PCR, reforma morală prin Biserică, privatizare.
În perioada detenţiei politice, la fel ca şi după eliberare, i-a fost apreciată, potrivit analiştilor, moralitatea precum şi atitudinea de necooperare cu autorităţile comuniste. După 1989, Diaconescu a fost văzut ca un politician cu o atitudine democrată şi anticomunistă.
"Îmi vin mereu în minte cuvintele lui Maniu (fondatorul PNŢ), care, întâlnindu-se pe un coridor din închisoare cu Coposu (n.r. - care fusese secretarul lui, pe vremea când conducea PNŢ), i-a spus: «Cornele, să nu lăsaţi partidul să moară». Lupta şi suferinţele noastre reprezintă un capital moral uriaş, pagini din istoria acestei ţări. Gândiţi-vă că atâtea personalităţi marcante - Maniu, Mihalache (n.r. - unchiul său) şi mulţi alţii - au murit în puşcărie, în chinuri, pentru PNŢ. Când compar puşcăria în care ne-au chinuit pe noi cu cele actuale, astea de azi sunt un fel de pension. Puşcăriile comuniste au fost chinurile de pe lume. Atâta suferinţă... Sigur că PNŢ are un capital şi-i păcat că se pierde", afirma Diaconescu.
Ion Diaconescu şi-a publicat memoriile în volumele "Temniţa -destinul generaţiei noastre" (1998), "După temniţă" (2003) şi "După Revoluţie" (2003).

Gheorghe Ciuhandu: România a pierdut un reper moral

Plecarea dintre noi a lui Ion Diaconescu este o mare pierdere nu doar pentru PNŢCD, ci pentru întreaga lume politică românească. Odată cu preşedintele de onoare al PNŢCD, România pierde poate ultimul reper moral care s-a manifestat pe scena politică.
A fost un om deosebit, de o aleasă ţinută morală, un om cu o modestie ieşită din comun care a pus mereu binele public înaintea binelui personal. Şi-a dedicat întreaga viaţă acţiunii politice în care a crezut. A parcurs calvarul comunist cu stoicism şi, după Revoluţie, a avut tăria să revină în viaţa publică şi, alături de Corneliu Coposu, să readucă Partidul Naţional Ţărănesc în prim-planul politicii româneşti.
Viaţa lui Ion Diaconescu a fost un exemplu de dăruire şi de implicare în favoarea semenilor, a credinţelor sale şi mai ales a adevărului.
Sper ca exemplul lui să contribuie la refacerea unităţii PNŢCD şi sper ca toţi colegii de partid, indiferent de fracţiunea din care fac parte, să acţioneze în spiritul celor pe care Ion Diaconescu le-a spus Congresul de Reunificare a PNŢCD din 18 iunie şi pe care şi le-a dorit până în ultimul clipă.

Gheorghe Ciuhandu
Preşedinte CNC-PNŢCD