Guvernul a decis constituirea Consiliului Naţional pentru Competitivitate

Guvernul a aprobat astăzi, prin Memorandum, înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Competitivitate, platformă guvernamentală care să asigure un dialog autentic între Executiv, mediul de afaceri şi mediul universitar, a anunţat consilierul de stat pe probleme economice al primului-ministru, Andreea Paul Vass.
 Obiectivul major al acestui Consiliu este elaborarea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate România 2020, care va oferi o viziune integrată asupra acestui domeniu şi va fundamenta politicile publice. Semestrial, Consiliul Naţional pentru Competitivitate va prezenta rapoarte publice cu privire la dinamica competitivităţii economice.
 'Competitivitatea este un domeniu la care România are foarte mult de recuperat. Într-un raport global al competitivităţii ne poziţionăm pe locul 77 din 142 de ţări analizate. La nivel european, productivitatea medie economică ne poziţionează sub jumătatea mediei europene', a declarat Andreea Paul Vass.
 Consilierul de stat pe probleme economice a argumentat că este nevoie de un asemenea consiliu întrucât România nu dispunea de un organism public specializat în problemele competitivităţii, iar planurile şi strategiile naţionale solicitate de Uniunea Europeană nu pot înlocui o strategie naţională a competitivităţii pe termen lung.
 Din structura Consiliului Naţional pentru Competitivitate vor face parte, în proporţii egale, câte 20 de reprezentanţi, decidenţi din instituţiile centrale, experţi din mediul academic şi universitar şi reprezentanţi ai asociaţiilor de afaceri. 'Mă refer, în special, la primele 12 universităţi aflate în topul celor mai competitive, la care se adaugă cele 3 academii de ştiinţe din România, şi reprezentanţi ai asociaţiilor de afaceri, respectiv ai companiilor cele mai mari angajatoare şi cele mai mari contributoare la bugetul de stat', a explicat Andreea Paul Vass.
 Vineri va avea loc prima întâlnire a Consiliului Naţional pentru Competitivitate.
Această structură va fi coordonată de consilierul de stat pe probleme economice al primului-ministru, iar pentru funcţionarea sa nu va fi alocat un buget.

Programul de iarnă în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2011 - martie 2012

Guvernul a aprobat Programul de iarna în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2011 - martie 2012. Documentul are ca obiectiv evaluarea consumului de energie electrica si termica al tarii în vederea asigurarii acestuia în conditii de calitate si siguranta în alimentare si functionare sigura si stabila a Sistemului Electroenergetic National pe perioada sezonului rece. Conform programului elaborat de Ministerul Economiei, în perioada 1 octombrie 2011 - 30 martie 2012, se prevede a se realiza o productie de energie electrica de cca. 12.133 mii MWh si de cca. 1.878 mii Gcal energie termica. Cantitatile de combustibili preconizate a se consuma în aceasta perioada sunt de cca.8.866 mii tone lignit, 564 mii tone huila, 313 mil.mc gaze naturale si 13,3 mii tone pacura. Necesarul total de finantare a programului de iarna 2011 - 2012, pentru achizitia de combustibili, atât pentru producatorii de energie electrica si termica din coordonarea MECMA, cât si cei aflati în coordonarea autoritatilor locale, este de cca.5.694 mil.lei.
Programul de iarna a fost întocmit atât pe baza evolutiei consumului realizat în anii anteriori, cât si al celui realizat dupa declansarea crizei economice si financiare, tinându-se seama, totodata, de dimensionarea stocurilor la data de 1 octombrie 2011. Monitorizarea si analiza stadiului îndeplinirii sarcinilor prevazute de Program revine Comandamentului de iarna, care va lua masuri operative în situatia neîndeplinirii acestora.

Guvernul a flexibilizat cazierul fiscal şi a introdus trei noi contravenţii

Guvernul a modificat marţi ordonanţa 75/2001 privind cazierul fiscal, stabilind reducerea termenului de radiere pentru contravenţii de la cinci ani la un an şi introducerea a trei noi contravenţii, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Lazăr.
Actul normativ de modificare a ordonanţei 75/2001 are ca scop diferenţierea termenului de radiere a faptelor contribuabililor care se înscriu în cazierul fiscal în funcţie de gravitatea faptei.
Până acum, toate faptele înscrise în cazierul fiscal erau radiate la cinci ani. Infracţiunile, considerate fapte de o gravitate deosebită, vor fi radiate în continuare după cinci ani, în timp ce contravenţiile vor fi radiate după un an.
Oficialul MFP a dat ca exemplu cazul unei firme care era declarată inactivă deoarece contabilul nu a depus o declaraţie de impunere pentru un anumit impozit, inactivitate care era trecută în cazierul fiscal, subliniind că nu era normal un termen de cinci ani de la momentul reactivării până la cel al reluării activităţii, pentru o faptă minoră.
Totodată, în cazierul fiscal au fost introduse trei noi contravenţii - nereţinerea impozitelor cu stopaj la sursă, neprezentarea de către contribuabil a bunurilor impozabile în vederea calculării impozitului de către Fisc, precum şi reţinerea şi nevărsarea unor categorii de impozite şi taxe cu stopaj la sursă, atunci când nu constituie infracţiune, a precizat reprezentantul MFP.

Guvernul modifică ordonanţa cu privire la reducerea riscului seismic al clădirilor

Guvernul a aprobat astăzi o ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.
Actul normativ elimină unele măsuri care s-au dovedit de natură să genereze întârzieri semnificative în derularea programelor anuale de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa 1 de risc seismic şi care prezintă pericol public.
Ordonanţa prevede eliminarea ipotecii - instituită în favoarea statului până la restituirea integrală, de către proprietari, a sumelor alocate din fonduri publice pentru consolidarea clădirilor încadrate în clasa 1 de risc seismic şi care prezintă pericol public - şi înlocuirea acesteia cu notarea în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a măsurilor dispuse prin notificările prevăzute de lege şi respectiv a dreptului de creanţă constituit în favoarea administraţiei publice locale.
Măsura are ca scop asigurarea condiţiilor cunoaşterii de către terţii interesaţi a sarcinilor care grevează imobilul/locuinţa, în operaţiuni notariale având ca obiect schimbarea proprietarilor.
De asemenea, actul normativ aprobat astăzi include - în măsurile de intervenţie privind consolidarea construcţiilor - lucrările de reabilitare a acestora din punct de vedere al componentelor nestructurale, numai în zona de intervenţie, după caz.

Guvernul modifică normele metodologice pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit

Guvernul a modificat normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit.
Astfel, lucrările de reabilitare termică eligibile pentru contractarea creditelor cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată se completează şi cu lucrări de reparare/închidere a balcoanelor.
O altă modificare se referă la facilitatea accesului la creditare a beneficiarilor de credite bancare cu garanţie guvernamentală: asociaţiile de proprietari devin eligibile dacă nu înregistrează mai mult de două rate scadente şi neachitate la plata facturilor la utilităţi.
De asemenea, actul normativ vizează explicitarea modalităţii de încheiere a contravenţiilor de fidejusiune, în cadrul instituţiilor bancare, de către proprietarii clădirilor de locuit unifamiliale la contractarea creditului pentru realizarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.
Convenţia de fidejusiune: convenţie încheiată în cadrul instituţiilor bancare prin care proprietarul/coproprietarul unei locuinţe dintr-o clădire tip bloc de locuinţe/locuinţă unifamilială se obligă faţă de Ministerul Finanţelor Publice să plătească el însuşi obligaţia pe care asociaţia de proprietari/ coproprietarul nu o îndeplineşte la scadenţă, proporţional cu cota-parte indiviză pe care o deţine din proprietatea comună, respectiv pentru valoarea parţială/totală de executare a garanţiei în cazul coproprietarilor clădirilor tip locuinţe unifamiliale

Guvernul prelungeşte termenul pentru depunerea cererilor de sprijin pentru producătorii de lapte de vacă

Executivul a decis în şedinţa de astăzi prelungirea perioadei de depunere a cererilor pentru acordarea ajutorului specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate până la data de 20 septembrie a fiecărui an.
În consecinţă, termenul de efectuare a controlului la faţa locului va fi prelungit până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, în vederea facilitării verificării faptice a existenţei vacilor de lapte în locaţiile menţionate în cererea de solicitare.
Hotărârea Guvernului pentru modificarea HG nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, aprobată astăzi, prevede, de asemenea, ca cererile producătorilor să poată fi depuse şi la centrele locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, astfel încât să se îmbunătăţească activitatea de înregistrare a solicitărilor ajutorului specific.

Guvernul a aprobat menţinerea nivelului accizei specifice la ţigarete

Executivul a decis menţinerea nivelului accizei specifice la ţigarete, potrivit unei Hotărâri de Guvern aprobate astăzi.
Pentru ţigarete, acciza totală este mixtă, structura acesteia fiind formată din acciza specifică (euro/1000 ţigarete) şi acciza ad valorem (% din preţul de vânzare cu amănuntul) potrivit art. 1(2) din Directiva 92/79/CEE privind apropierea taxelor pentru ţigarete.
Totodată, prin art. 1 pct. 1 alin. (1) din Directiva 2010/12/UE s-a prevăzut un nou mod de calcul pentru stabilirea accizei specifice, care a înlocuit conceptul de cea mai populară categorie de preţ (MPPC) cu preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul (WAP);
Potrivit mecanismului de calcul reglementat prin art. 177 alin. (3) din Codul fiscal, nivelul accizei specifice, exprimat în euro/1000 ţigarete, se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.
Astfel, în perioada 1 ianuarie 2011 - 1 iulie 2012 nivelul accizei totale rămâne neschimbat la valoarea de 76,60 euro/1000 ţigarete, iar acest fapt nu ar trebui să determine o creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul a ţigaretelor.
Potrivit art. 1 pct. 1 alin. (2) din Directiva 2010/12/UE, Statele Membre sunt obligate să atingă un nivel minim al accizelor de 90 euro/1000 ţigarete, România beneficiind de o perioadă de tranziţie până la 1 ianuarie 2018; De asemenea, nivelul accizei minime este stabilit la 96% din nivelul accizei totale potrivit art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale;