Eurostat: Costul unei ore de muncă a crescut cu 3,4% în UE

O statistică Eurostat publicată pe 16 septembrie arată că, la nivelul UE, costurile unei ore de lucru au crescut cu 3,4% în trimestrul al doilea al anului 2011, faţă de perioada similară a anului precedent, iar pentru zona euro procentul este de 3,6%.
Potrivit sursei menţionate, în România costurile unei ore de lucru au crescut cu 7,2%, acest procent fiind depăşit doar de Bulgaria (12,4%). De cealaltă parte, statele în care aceste costuri au scăzut în perioada amintită sunt Grecia (- 3,7%), Irlanda (- 3,5%) şi Portugalia (-0,8%).
Statistica arată şi evoluţia costurilor unei ore de muncă, în perioada menţionată, în diferite sectoare de activitate. Astfel, la nivelul UE, aceste costuri au crescut cu 4,3% în industrie, cu 2,8% în construcţii şi cu 3% în servicii. Procentele sunt uşor mai mari pentru zona euro: 4,5%, 2,9%, respectiv 3,2%.
România este peste media Uniunii şi din acest punct de vedere cu o creştere a costuri unei ore de lucru în industrie de 7,2%, în construcţii de 5,4%, iar în servicii de 7,4%.
Costurile unei ore de lucru se compun din salarii sau remuneraţii şi din costuri non-salariale. La nivelul Uniunii Europene, în al doilea trimestru din anul 2011 comparat cu perioada similară din 2010, costurile au crescut cu 3,2% pentru componenta salarială şi 3,9% pentru componenta non-salarială, faţă de 1,9%, respectiv 3% în al doilea trimestru din 2010.

Şoferii vor primi contravenţiile în plic, acasă, chiar dacă au fost amendaţi în alt stat UE

O directivă adoptată pe 6 iulie de Parlamentul European va permite statelor membre să-şi acceseze reciproc bazele cu datele de înregistrare ale autovehiculelor, astfel încât conducătorii auto amendaţi într-un stat membru şi care au maşina înregistrată în alt stat membru, să poată fi identificaţi.
Şoferii din UE vor fi pedepsiţi pentru infracţiunile de trafic comise în străinătate, inclusiv pentru cele patru cauze care generează 75% din accidentele rutiere mortale - viteza excesivă, nerespectarea culorii roşii a semaforului, neutilizarea centurilor de siguranţă şi condusul sub influenţa alcoolului. La acestea se mai adaugă conducerea sub influenţa drogurilor, utilizarea ilegală a benzii de urgenţă şi utilizarea ilegală a unui telefon mobil în timpul conducerii.
Statisticile UE arată că şoferii străini reprezintă cam 5% din conducătorii auto prezenţi în trafic într-un anumit stat membru, dar amenzile pentru viteză pe care le primesc reprezintă aproximativ 15% din totalul amenzilor de acest tip. Majoritatea dintre ei scapă nepedepsiţi deoarece ţările care le-au aplicat contravenţiile nu îi mai pot constrânge să le plătească după ce părăsesc statul respectiv.
Directiva referitoare la schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră are rolul de a remedia această situaţie. Ea va permite identificarea conducătorilor auto din UE, în cazul în care aceştia au comis o infracţiune rutieră în interiorul Uniunii, indiferent de statul membru în care este înregistrat automobilul. Practic, noua reglementare oferă statelor membre acces reciproc la bazele de date naţionale care conţin datele de înregistrare ale vehiculelor. Aceasta se va face prin intermediul unei reţele electronice ce urmează să fie pusă în funcţiune şi care va permite un schimb de date între ţara în care s-a produs infracţiunea şi ţara în care este înmatriculată maşina.
De menţionat că directiva adoptată de Parlamentul European nu armonizează legislaţia rutieră sau cuantumul amenzilor, conducătorii auto urmând să răspundă potrivit legislaţiei statului în care s-a produs incidentul rutier.
După ce directiva va fi adoptată formal, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani să îl transpună în legislaţia naţională.

Eurostat: În 2009 românii au cheltuit cel mai mult din UE pe alimente raportat la cheltuielile de uz casnic

Alimentele, băuturile alcoolice şi non-alcoolice, precum şi serviciile de catering însumează în România 34,1% din cheltuielile de uz casnic, potrivit unor statistici Eurostat efectuate pe baza datelor din 2009. Concret, 26,6% din cheltuielile casnice merg către alimente, 2,5% către băuturi non-alcoolice, 2,2% sunt destinate băuturilor alcoolice, iar 2,8% reprezintă serviciile de catering.
Pentru comparaţie, media europeană este 11,9 % pentru alimente, 1,2% pentru băuturi non-alcoolice, 1,5% pentru băuturi alcoolice şi 6,9% pentru servicii de catering.
În ceea ce priveşte procentul cheltuielilor pentru alimente din totalul celor casnice, România este fruntaşă (26,6%), fiind urmată de Lituania (23,3%), Bulgaria (21%) şi Estonia (20,9%). De menţionat, însă, că datele cu privire la Lituania sunt din 2007, iar cele referitoare la Bulgaria, din 2005.
De asemenea, România ocupă locul doi în privinţa băuturilor non-alcoolice, fiind depăşită doar de Ungaria, cu 2,6%.
Cele mai mari ponderi ale cheltuielilor pe băuturi alcoolice în cheltuielile casnice se înregistrează în Estonia (5,8%), Ungaria (5%) şi Lituania (5% în 2007). La cheltuielile pentru servicii de catering, pe primul loc se situează Spania (14,8%), apoi Irlanda (11,8% în 2008), urmată de Grecia (10,4%).
Statisticile Eurostat prezintă şi situaţia din 2008 a vânzărilor cu amănuntul a produselor alimentare, a băuturilor alcoolice, non-alcoolice, precum şi a produselor din tutun.
În ceea ce priveşte companiile de vânzare cu amănuntul, nespecializate pe anumite produse - dar în care predomină alimentele, băuturile şi tutunul - România se află pe locul 2, cu aproximativ 60.000 astfel de companii. Pe primul loc se situează Polonia, cu circa 68.000. Ca număr de angajaţi în acest domeniu, însă, Marea Britanie este în frunte, cu aproximativ 1.100.000 angajaţi în circa 30.000 de companii de acest gen. Prin comparaţie, la cele 60.000 de companii, România nu are decât aproximativ 238.000 de angajaţi.
Cele mai multe companii de vânzare cu amănuntul specializate pe alimente se aflau în 2008 în Spania (23% din totalul companiilor din UE şi 18% din totalul angajaţilor), Italia (22%, respectiv 15%), Germania (6%, respectiv 14%) şi Marea Britanie (6%, respectiv 12%).
Potrivit Eurostat, în 2008, peste 48 milioane de oameni erau angajaţi, în UE, în lanţurile de comercializare alimentară, ceea ce reprezintă echivalentul a o cincime din totalul angajaţilor din cadru Uniunii Europene. Lanţul a generat o valoare adăugată de 750 miliarde euro, adică echivalentul a aproximativ 6% din PIB-ul Uniunii Europene.