Registrul unic de vaccinări, funcţional

Începând de astăzi, 1 septembrie 2011, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Sănătăţii 1234/2011 privind instituirea metodologiei de raportare on-line în Registrul unic de vaccinări.
Conform actului normativ, toţi medicii din maternităţi, cabinete medicale individuale şi cabinete medicale şcolare atât din sistemul public, cât şi cel privat au obligaţia, pe lângă asigurarea unei vaccinări corecte, de a introduce în Registrul Unic de Vaccinări, datele privind vaccinările efectuate în cadrul Programului Naţional de Imunizări, precum si a vaccinarilor optionale efectuate in cadrul acestor cabinete.
'Registrul Unic de Vaccinări ne va asigura o imagine clară a modalităţii de vaccinare şi un mai bun control pentru prevenirea bolilor transmisibile. Acesta va reprezenta baza tehnică de date, on-line, la nivel naţional, privind vaccinările copiilor şi adolescenţilor din România, structurată pe înregistrări individuale, cu asigurarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal', a declarat RITLI Ladislau, ministrul Sănătăţii.
Introducerea datelor în Registru se va face în etape. Până la data de 31 decembrie 2011, medicii din cabinetele medicale individuale au obligaţia de a introduce datele prevăzute de Registrul Unic de Vaccinări pentru toţi copiii născuţi începând cu data de 1 septembrie 2007, înscrişi pe listele proprii, urmând ca după această dată raportarea să se realizeze în timp real.

S-a modificat legislaţia privind tratamentul în străinătate a bolnavilor care nu pot fi trataţi în ţară

În acest sens, MS a publicat Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 1011/ 9 iunie 2011 în MO nr 416/ 14 iunie 2011.
Prin modificările realizate, Ministerul Sănătăţii a urmărit să eficientizeze Programul de tratament în străinătate, să elimine birocraţia şi să asigure o mai bună transparenţă în ceea ce priveşte procedura privind trimiterea la tratament în străinătate.
Astfel, conform noului act normativ, au fost stabilite termene clare pentru fiecare etapă din cadrul procedurii privind trimiterea unor categorii de bolnavi la tratamente în străinătate.
În premieră, s-a creat cadrul legislativ pentru efectuarea corespondenţei cu clinicile recomandate de comisia de specialitate teritorială de către bolnavi sau reprezentanţii legali ai acestora. Până în prezent această corespondeţă era purtată numai de către direcţiile de sănătate publică. În condiţiile în care bolnavii sau reprezentanţii legali ai acestora îşi exprimă opţiunea pentru a realiza corespondenţa în mod direct cu clinicile recomandate de comisia de specialitate teritorială, acestora le revine obligaţia de a prezenta direcţiei de sănătate publică documente oficiale emise de clinici, cu antet şi semnătură, care cuprind date privind identificarea clinicii, identificarea pacientului, costul tratamentului, condiţiile de plată, programarea pacientului.
În noua legislaţie, a fost eliminat criteriului ,,beneficiul tratamentului estimat pentru societate'' din cadrul criteriilor de prioritate utilizate pentru aprobarea finanţării tratamentului în străinătate în cazul în care solicitările de finanţare a tratamentelor în străinătate depăşesc fondurile stabilite lunar cu această destinaţie.
De asemenea, s-a instituit obligaţia bolnavului de a se prezenta, în termen de 14 zile lucrătoare sau ori de câte ori este programat la medicul curant de specialitate care i-a recomandat tratamentul în străinătate, pentru evaluarea stării de sănătate consecutivă tratamentului aplicat în clinica din străinătate.
Şi medicul curant de specialitate care recomandă tratamentul în străinătate va avea obligaţia de a elabora un raport medical pentru evaluarea stării de sănătate la un an după primul control efectuat, cu transmiterea acestuia direcţiei de sănătate publică.
Conform noii legislaţii s-a instituit obligaţia direcţiilor de sănătate publică de a afişa şi actualiza periodic informaţiile cu privire la numărul cererilor înregistrate pentru trimitere la tratament în străinătate şi stadiul soluţionării acestora. De asemenea, Comisia Ministerului Sănătăţii care aprobă finanţarea dosarelor depuse se va întruni de 2 ori pe lună, faţă de o sigură şedinţă aşa cum era prevăzut până în prezent.
În anul 2011, Programul gratuit de tratament în străinătate a Ministerului Sănătăţii are un buget de 29 milioane de lei, cu aproximativ 3 milioane de lei mai mult faţă de anul 2010.
Scopul programului naţional de tratamente în străinătate vizează rezolvarea cazurilor medicale pentru care nu există soluţii de tratament în unităţile sanitare din România.

În următorii 4 ani, serviciile de ambulanţă şi SMURD vor fi dotate cu ambulanţe noi

Ministerul Sănătăţii a finalizat procedurile de achiziţie, prin acord -cadru, pentru un număr minim de 394 şi maxim 1259 ambulanţe noi destinate reînnoirii parcului auto.
Dintre acestea, în această toamnă, până în la sfârşitul lunii octombrie, 236 masini de transport medicalizat în valoare de aproximativ 80 000 000 lei vor ajunge la serviciile de ambulanţă din toată ţara şi la serviciile SMURD.
Din cele 236 ambulanţe, 110 maşini sunt de tip B (4x4), 102 sunt ambulanţe de tip B (4x2), 23 sunt de tip C, şi un vehicul specializat pentru dezastre. Un număr de 175 maşini achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii pentru anul 2011, vor fi repartizate către serviciile de ambulanţă din toată ţara, iar 61 maşini vor ajunge la serviciile SMURD.
Ambulanţele de tip B şi C sunt autospeciale utilizate pentru intervenţiile de urgenţă care sunt echipate corespunzător pentru aceste intervenţii şi sunt utilizate de echipaje instruite în medicina de urgenţă şi prim ajutor.
MS intenţionează să înlocuiască ambulanţele mai vechi de 8 ani şi să doteze cele 6 unităţi SMURD înfiinţate în acest an.
De asemenea, se urmăreşte deschiderea unor noi puncte de urgenţă SMURD în localităţile cu deficit de personal medical.

România / Oficial, 4876 pacienţi cu boli rare

 'În luna iulie a acestui an, Ministerul Sănătăţii va suplimenta bugetul alocat programului naţional pentru boli rare cu 8 milioane lei. Vor fi incluşi în program un număr de 7 bolnavi cu boală Hunter, 3 bolnavii cu boala Harler, 1 bolnav cu Afibrinogenemie congenitală şi 33 pacienţi cu Imunodeficienţă primară congenitală', declarat CSEKE Attila, ministrul Sănătăţii.
Ministrul român al Sănătăţii a declarat că, deşi posibilităţile financiare ale sistemului sanitar din România sunt limitate, în anul 2011, fondurile alocate pentru pacienţii incluşi în programul naţional de boli rare, se ridică la peste 221 milioane lei şi vor fi suplimentate luna viitoare cu aproximativ 4%.
CSEKE Attila a amintit că, în anul 2007, numărul pacienţilor cu boli rare, trataţi prin programul naţional al Ministerului Sănătăţii, a fost de 3165. De atunci, numărul acestora a crescut ajungând la 3832 în 2008, 3780 în 2009, 4418 în 2010, şi la 4876 în acest an.
De asemenea, bugetul alocat bolilor rare în 2007 a fost sub 70.000 lei şi de atunci a crescut continuu: 90 182 mii lei în 2008, 133 202 mii lei în 2009, 160 500 mii lei în 2010, ajungând anul acesta la suma amintită, 221402 milioane lei ce va mai fi suplimentată cu 8 milioane lei.
Centru pilot de referinţă pentru intervenţie personalizată la persoanele afectate de boli rare inaugurat astăzi, beneficiază de un buget în valoare de 1.874.000 Euro, din care MS asigură 80 000 euro.

Studiu MedLife-IMAS: Un român din cinci foloseşte serviciile private de sănătate

Cercetarea MedLife-IMAS a evidenţiat şi faptul că, în zona serviciilor spitaliceşti private, Life Memorial Hospital deţine cel mai înalt nivel de notorietate la nivel naţional
Cel mai recent studiu realizat de IMAS la cererea MedLife arată că 20% dintre locuitorii din mediul urban folosesc servicii medicale private. Peste 70% dintre aceştia preferă să meargă în privat pentru calitatea mai bună a serviciilor oferite.
Printre celelalte argumente menţionate de românii care optează pentru clinicile private se numără: condiţiile civilizate şi curăţenia din clinicile private (45,7%), atitudinea personalului medical (43,1%), timpul scurt de aşteptare (39,2%), aparatura performantă (34,2%), profesionalismul cadrelor medicale (30,1%), dar şi absenţa plăţilor informale (29,3%).
Sondajul a fost realizat în perioada 8 - 19 aprilie 2011, la nivel naţional, pe un eşantion de peste 1.000 de persoane, şi a evidenţiat preferinţele românilor în ceea ce priveşte accesarea serviciilor medicale private.
La întrebarea: 'Care sunt serviciile pe care le-aţi accesat atunci când aţi mers într-o clinică privată?', peste 70% dintre intervievaţi, la nivelul întregii ţări, au menţionat serviciile de recoltare analize de laborator, acestea fiind urmate de serviciile de oftalmologie şi ginecologie într-o proporţie de aproximativ 20%, iar peste 16% dintre respondenţi au menţionat serviciile de imagistică (RMN, tomografie, radiografie, ecografie). Topul celor mai accesate servicii medicale private mai include serviciile de cardiologie, medicina muncii, dermatologie şi gastroenterologie.
Conform aceluiaşi studiu, 61% dintre persoanele intervievate îşi efectuează analizele medicale o dată sau chiar de câteva ori pe an, în timp ce 19% dintre români apelează la analizele de laborator o dată la 2-3 ani, iar 10% mai rar de o dată la 5 ani.
 La capitolul de servicii spitaliceşti, studiul MedLife-IMAS arată că aproximativ o treime dintre respondenţi au fost internaţi cel puţin o dată într-un spital în ultimii 2-3 ani, observându-se o uşoară creştere a adresabilităţii pentru spitalele din mediul privat. Potrivit studiului, cel mai cunoscut spital privat din România este Life Memorial Hospital, urmat de Maternitatea Regina Maria, Spitalul Euroclinic, Spitalul Pelican din Oradea şi Spitalul Arcadia din Iaşi.
'Zona serviciilor private spitaliceşti va creşte substanţial în perioada următoare, MedLife având deja un plan accelerat de extindere pe acest segment. La ora actuală, spitalul nostru, Life Memorial Hospital, primul spital de mari dimesiuni din România, are cea mai bună recunoaştere la nivel naţional şi ne aşteptăm ca următoarele 3 spitale pe care le vom deschide în lunile viitoare să ne consolideze poziţia de lider în calitatea serviciilor, încrederea pacienţilor şi nivelul de notoritate, inclusiv pe această zonă', susţine Mihail Marcu, preşedinte MedLife.
Acelaşi studiu a reflectat şi frecvenţa vizitelor efectuate la medic. Astfel, comparativ cu 2010, numărul persoanelor care merg la medic doar o dată pe an s-a menţinut relativ constant, de la 20% anul trecut, la 22,6% anul acesta. Pe de altă parte, numărul celor care au declarat că nu merg deloc la medic a scăzut semnificativ de la 13% în 2010, la 3% în 2011.
Numărul celor care merg la medic de mai multe ori în decursul unui an a crescut cu aproximativ 15% comparativ cu 2010.
Un alt studiu naţional, dar care face referire la nivelul de încredere asociată brandului - Trusted Brands, a plasat MedLife pentru al doilea an consecutiv pe primul loc la categoria 'Clinică privată' - după nivelul de încredere de care se bucură în rândul consumatorilor. Astfel, studiul de piaţă realizat de revista Reader's Digest în rândul consumatorilor români a stabilit următorul clasament: MedLife - 17.7%, Medsana - 7.6%, Sanador - 5%.
Despre MedLife:
MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind în acest moment cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală.
Având o expertiză de 15 ani, MedLife a reuşit să se impună pe piaţa de profil prin aplicarea unui sistem integrat de servicii medicale: ambulatoriu, spital, laborator de analize, imagistică, abonamente corporate, iar din 2010 şi servicii farmaceutice.
La ora actuală, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 9 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Arad, 8 laboratoare proprii de analize, 28 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 6 centre cu specializare unică ?i în colaborare cu 135 clinici medicale partenere din toată ţara.
De asemenea, MedLife deţine două spitale multidisciplinare, Life Memorial Hospital în Bucureşti şi MedLife-Genesys, în Arad. Acestea includ maternitate proprie şi pot gestiona cazuri complexe de chirurgie.
Compania are în prezent peste 1.500 de angajaţi.